Cretzoo – Versuri.pro

Orbitez

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Am călcat strâmb poate
Dar furtuna a dat urmele deoparte
Și n-am văzut când m-am uitat în spate
Dar nu contează, îmi văd de drum cu toate
Sufletul meu trist bine ascuns după zâmbete și poante
Decizii luate, mi-au băgat în bocanci pietre
Greșeli, am îndurat, n-aștept pe nimeni să mă ierte
Merită să tragi o viață să ajungi în Paradis
Sau te mulțumești cu nopți bine cinstite
În care cazi ca prostu’ trist
Bro ți-am zis, ai grijă de tine
Iubește-ți familia și-n afară de ei pe nimeni
Mă satur doar din amarul pe care-l gust
Îmi oferi o palmă să mă pui la podea sau să-mi pui privirea sus?
Nu știu încă dacă-s eu de vină ticu’
De-aia deschid plicu’, c-am fost blestemat să rămân singur
Iubirea la mine nu mai are vreun folos
Când ura o umple de vânătăi și îi rupe os cu os
Ye, doar un simplu fapt
Orice medicament am luat doar muzica m-a vindecat
Ye, las încă un vers bun pentru rap
Părinții m-au crescut, dar el m-a educat

Conținut Fără Titlu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cretzoo mada’facaa, unu la un miliard
Nu dau micu din mana pentru cioara de pe gard
Torn cognac, sunt gol iar, goliard cand coli ard,
Bucata asta pleaca sa strapunga-n miocard
Yo! Imi cant nebunia parca asa mi-a fost menit
Inainte de flop dau all in fara sa ezit
Inainte s-o scriu stiu c-o sa fie the shiet
Imi confirma viitoru dupa ce o arunc pe beat
Yeaah, O sa ma-ntelegi vreodata?
Nu stiu, ma intreb ce-nseamna viata fara arta
Yeaah, baga-ti man ca viata-i grea
Cand intru te distrug ca pe tineretea mea
Nu stiu mare fara maluri, fara sa le atinga valu
Deaia cred ca nu-i posibil sa nu-mi ating idealu
Baru meu loveste ca paru-n crestet,
Orice infloreste, orice ofileste
In p***a mea, traieste!.
Oo, tot timpul te-am cautat
O sa vii vreodat’? Tot timpul te-am asteptat
O sa vii sa ma vezi sau sa ma-ntrebi doar ce mai fac?
Mi-e frica, o sa apari si o sa zic ca te-am uitat.
m****s pe start-up, nu fac parte din vreun standard,
‘s nelimitat si constant, n-ai habar ce-a costat
Sa ramana ce-a contat, piesele mele-s tot ce am,
Asculta vocea, ce scot e foc son.
S-asasinat de sunet, scuturat de fulger,
Cel mai proaspat pe zona, totu-n jur e ranced
Cea mai slaba forma de a tine lumea-n priza
E sa ii indesi privirea cu valuta si p***a
Am oameni care-mi zic mereu ce n-ar trebui sa fac
Si m-am simtit dator sa multumesc de fiecare data
Am muncit sa-mi vad inima detonata
Cu scopul sa distruga tot si tot odata
Nu zic sa pierzi de tot conexiunea lumii
Zic ca nu e rau sa te limitezi de unii
Nu vezi ca totu-n jur e impotriva ratiunii?
Daca vrei sa-ti bagi capu, baga-ti capu’ p***i.
Oo, tot timpul te-am cautat
O sa vii vreodat’? Tot timpul te-am asteptat
O sa vii sa ma vezi sau sa ma-ntrebi doar ce mai fac?
Mi-e frica, o sa apari si o sa zic ca te-am uitat.
Linistea mea, pierduta de mult prin foi
Si-mi vine greu sa cred ca o sa vina inapoi
Am inteles ca lumea-i construita din nevoi
Nevoiti sa ne gasim, pacea in razboi

Sedimentar

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Capu’ meu e-un car de nervi
Când vine-i tras de cai și când pleacă-i tras de melci
Voința de schimbare ține până iar îi dau rewatch
Și-mi amintesc din nou în ce c***t zilnic tre’ să te bagi
Zilnic sfarmă falci
Iau gânduri și idei și le torn ca pe plăci
Uneori s-acopăr timpu’, alteori s-acopăr plăgi
Mă f*t în toate, căci
Aș putea să-mi permit luxurii, dar las ce am prin barăci
Să scuip tot ce simt e musai
Uneori m-ajută și mă lovește-n bullseye
Nu-ți tre’ nimic, important impuls să ai
Universu’ n-are treabă și lucrează non-stop for you
Ce mizerie, m****s pe-orgoliu
Oameni vin și se duc ca filele-n portofoliu
Temeri și angoase, ca pumnale-nfipte-n coaste
Tu îți vezi de ale tale când io văd de ale noastre
Plimbarea mea de seară tulburată de panică
Îmi trebuie un psiholog, pentru mine lumea-i mică
Bipolar, am sărit din trip normal în timp polar
Nu-s imoral, poate prea deep mental
Și nu-mi face bine când mă simt sedimentar.
Mi-au zis: „N-o să-i pese nimănui de ce c***turi spui”
Mm, poate au avut dreptate, da’ ce-nseamnă să-ți pese?
Nu simt oameni aproape nici în viață, nici în piese
Simt oamenii aproape doar când prezint interese.
Și-ncă mă mai păcălesc
N-a fost vreodată-o problemă să mă resemnez
Nu simt nevoia să mă restartez
Am crescut vagabond și-acum mi-e greu s-o resetez
Repet des, ceva ce tot dezmembrez
Îmi place și vara-n livezi și iarna-n zăpezi
Ți-aș da la sfaturi, n-ai avea timp să notezi
Dar știu că te doare-n p**a și de ce să m-obosesc?
Toba grea, viața rea și pola mea
Uneori când mă-mbăt, abia atunci încep a bea
A, na, diri diri da
Caută în tine ceva ce te va schimba
De preferat în bine, fiindcă am mai zis-o odată
Tot ce-i rău vine, fără să fie chemat
Versu’ meu, trece prin kevlar
Dar nu poa’ să treacă de particular.
Mi-au zis: „N-o să-i pese nimănui de ce c***turi spui”
Mm, poate au avut dreptate, da’ ce-nseamnă să-ți pese?
Nu simt oameni aproape nici în viață, nici în piese
Simt oamenii aproape doar când prezint interese

Trecut Peste Trecut

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Au trecut atâția ani, de mine m-am îndepărtat
Și când m-am căutat, m-am găsit zilnic mort de beat
Anii mei de muncă duși și nu într-un Passat
Sticla la volan, suta în bord, nu mi-a păsat
Tot ce am făcut, am făcut-o pe bunul plac
Nu m-am schimbat, încă tot ce fac o fac cu drag
Chiar de la-nceput consecințe am calculat
Și mi le-am asumat, mereu și oricum
Scuzele nu-și mai au rostul acum
Drumul e nesigur pentru fiecare oricând și-o spun
Viața-i o surpriză ce-o descoperi, zici că ești Columb
Și fiecare zi, e o nouă zi, până ajungi cărunt
Nu renunț, nu renunț, nu am cum
Nu renunț, nu renunț, încă-s tânăr
Și frumos și am în fața mea un drum
Și dacă tot ai visul tău atunci, pai, mană-l
Da cu grijă că dacă-l scapi din mână
Nu mai știi în ce direcție poa’ să ajungă
Poți să cari cu sacul sau te mulțumești cu o pungă
Din cauza banilor, solidaritatea scade mult
Știi tu, deseori mă gândesc la tine,
Și sunt convins că tu, nu te gândești la mine
Eram fericit când te priveam, când mă priveai
Dar te-am simțit ca o cusătură în inelar
Filme am, în fine man, nu pot să mă abțin
Că am rostit „te iubesc” cu adevărat la cine țin
Mi-aș fi dat și inima, nimic mai puțin
Iar tu ai plecat, și ai făcut-o zâmbind
Îți mulțumesc, m-ai făcut să înțeleg atâtea
One, nu mai ține sentimentele-n borcan
Two, nu mai ține legat sufletul
Trei, chiar dacă, vrei sau nu vrei
Oamenii dispar din viața ta și tre’ să o iei
De bună că dacă o iei de rea
O s-ajungi să nu mai accepți pe nimeni în preajma ta
Și eu sunt mai singular, da p***a mea
Nu-nseamnă neapărat că nu iubesc lumea
For, îți trag la m***e deși te iubesc de mor
Five, doamne cât am fost de naiv
Șase zile, șase nopți am fost fericit, mă rog
Dar a venit a șaptea și s-a pișat pe toate șase la un loc
Fericirea mea e o floare fără rădăcină
Arată bine un timp dar ofilește rapid
Și de acum un singur lucru îți promit
C-orice ar fi, o să-mi trăiesc viața zâmbind
Greutăți are oricine,
Tu să înțelegi care te-ncearcă pe tine
Multe cearcăne și lacrimi și suspine
Dar durerea sufletească nu o calmezi cu pastile
Ține aproape, doar pe cin’ te vrea aproape
Și șutează ce te-ncurcă cât mai departe
Vin momente-n care viața-ți cere parte-n parte
De ești laș, alegi să fugi, de ai curaj, o să înfrunți
Și chiar dacă ți-o iei, măcar ai învățat să lupți
Pune-n p***a mea deoparte ura aia că-ți crează munți
În jurul tău, și după ei o să-ncepi să te ascunzi
Din singurătate în toate începi să te afunzi
Și faci c******i pe care n-ai cum să le uiți
Viitorul bate-n geam pentru că-i ușa-nchisă
Ți-e frică să-i deschizi, poate o să te surprindă
Nepregătit, și-n loc de bine te-ntâmpină cu un: „ce p***a mea cauți aici?”
E frumos să ai ziua de mâine sigură
Iar pentru asta, ieri și azi tre să tragi înzecit
Fără să te plângi, unele sfaturi chiar ajută
Dar nu lua în seamă când îți zice unu să te schimbi
Poți să fii unu dintre cei care sunt duși cu o plută
Să vezi viața liberă și totuși chin
Poți să fii tot ce vrei, mânca-ți-aș p***a ta, ești zeu
2 mâini, 2 picioare ce te duc unde vrei
Nu ți-o zic din răutate, frate, te vreau aranjat
Dar dacă te-nchizi în tine e doar vina ta
Io mai dau un vers după care v-am lăsat
Din dragoste pentru rap, am scris ce am cântat
Pace vouă!

Cinic Instabil

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Știi ce repede-mi răsare zâmbetul pe față?
Când văd că ce iubesc mă caută-n dimineața.
Știi cum se simte viața când ești departe de casă?
Ca și cum ai pierde piesele din cel mai frumos puzzle.
Știi cum face dragostea să treacă ce apasă?
E efectiv o luptă-n care inamicu’ cedează,
Iar ulterior, toți beau și se distrează.
Dar ura rămâne acolo și la următoarea ocazie
fiecare scoate sabia și-și străpunge parteneru’,
făcând uitat momentu’ când și-au declarat iubirea.
Am adunat în mine destule încât privirea mea
e mai străpungătoare decât ambiția lu’ Finehair,
scuip fire ca dragonii lu’ Daenerys,
nu poți să duci războaie cu rachetele de tenis,
sad things, this is life, u can’t modify the settings,
trăiește-o așa cum e, m****s pe faimă și pe ratings,
ladies, arătați-vă p***a la p***s,
falsați în microfon și-aveți 16 premii grammys,
unu’ a avut din prima zi tot ce a vrut,
iar altu’ a tras o viață să-și ia casa-n împrumut,
da’ știu că din greu se naște tăria de caracter
și de-aia prefer s-am oameni simpli-n jurul meu.
Unu’ se apucă de tras cu altu’ care-i praf deja
și până să-și dea seama ce a făcut e dependent de ea,
tinerețea-i vulnerabilă, ușor manipulabilă,
tentația e fiabilă, conștiința-i lamentabilă,
fără să fac vreun studiu, pot să zic cu bună știință
ca din două, cel puțin o cunoștință
au băgat în ei mai multe kile decât grasele-n rochiță,
mulți făcând-o doar zicând că-i mare fiță.
Realitatea-i naspa, știu, nu-i simplă de îndurat,
dar mai greu este s-o-nduri cu probleme de ficat,
de cap sau prin spital, la parnaie sau la zâm,
cu regrete grămadă, fără viitor sau plan.
Fiecare gând al meu, cel pun aici pleacă voleu
și sper s-asculți și să înțelegi ce eu
am învățat și-ncerc să le zic ca pe un sfat,
chiar dacă știu că sfaturile-s cele mai greu de urmat.

Lumina Difuză

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

N-am știut cum s-o-ncep, deși-am știut ce vreau să zic
Încerc să mi le-așez, oricât te-ajut sunt mulțumit
De-aș putea deodată la mine ceva să schimb
Ar fi să judec fiecare faptă de parcă-i ceva greșit
Ye, arată-mi și-ți arat respect
Oamenii ce au făcut-o îi țin de peste un deceniu
Dacă mă faci să mă simt locu-n care vii și pleci când ai tu chef
N-o să-mi vină greu să te îndepărtez, i dare you
May you, be at least honest with yourself
Înainte de a te scuipa în ochii tăi frumoși ca ceru
Crezi ce vrei, decât fraier, prefer jeg
Decât să stau ampulea, prefer să rămân singur, să plec
Te voiam odată mai mult ca pe propriul bine
Dar tu nu știi ce vrei și nici nu mai îmi pasă
În fine, oameni vin și pleacă, ai grijă de sufletul tău
Binele atrage bine, rău-i clar c-atrage rău
Nu-ți mai fa filme, în general pui partea bună-n ele
Dar când se-ntâmplă contrariul crezi că e ceva greșit cu tine
Mai rău să fii confuz decât să știi ceva greșit
E mai greu să fii pierdut decât rătăcit
Muncește cu tine știind că într-o bună zi
N-o să depinzi de alții starea în care vei fi
Ai făcut ce ai simțit n-o să te judec pentru asta
O fi orgoliul prost, dar demnitatea mea contează
Poate ne vom reîntâlni vreodată și-o să-ncerc să îți explic
Mai multe, momentan atât îți zic
Nu vreau să te văd, s-aud de tine mai nimic
Îți doresc să fii tu bine, nu-mi sta în caracter să țin
Ură pentru oamenii pe care i-am iubit
Ia asta pune-o pe repeat
Ți-e greu și ție, te-nțeleg dar n-o să mint
Îmi pasă mai mult de mine și am grijă cu ce simt
Te sfătuiesc ca pe viitor
Să fii adevărată-n fața unui singur om.
Viața-i o comoară dar pe hartă n-ai indicii
O desenezi cum vrei și-o faci cu sacrificii
Una peste alta, solitaire jucat cu vicii
La finalu’ căruia nu prea sar artificii
Far’ să-ntreb, oameni zic c-o să regret
Apas fără control incontinuu alt delete
Am cerut o viață sigură, am primit o viață singur
Ce să înțeleg?
De-ai avea mai multe vieți, p-asta-i fute-o sau riscă-o?
Ai fi relax, ai îngriji-o sau ai da-o?
Gata cuuu ce zic oameni-i prea tabuu
Îți zic să-ți urmezi visu eu îți zic să stai în fața lui
La modu’ cara-l după tine, tu-l ghidezi, tu-l operezi
Cu o cărămidă poți să faci pereți sau poți faci podeț
Ține doar de cum interpretezi, cuvinte pe text
Am chestii ce nu uit sau chestii ce nu-mi amintesc
Heeei,
Am traume, mă-ntreabă lumea, de ce bei?
Ce p**a mea tot vrei, adevăr sau iluzii?
Muzica-i tratament când realitatea-mi dă contuzii
Mă ia capu’ grav, bag sunetele-n perfuzii
Pe-a vostru nu-l înghit nici sub formă de infuzii
Pussy p****, nu caut vreo scuză
Nu caut o muză, nu mă căuta nu-s user
Am fost prost de multe ori, n-am fost niciodată looser
Tre’ să-nveți să nu îți pese dacă lumea te refuză
Merci că m-ai ascultat
Am scris aceste versuri sub o lumină difuză.
Poate acum nu ești bine, poate,
Poate n-o să fii nici mâine, toate,
Chestiile ce țin de tine,
Contează ce a fost îți dictează tot ce vine.

W. Rap

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dincolo de adversități există și părți bune
Liniște sub nori, e boring, pot spune
Când încep la mic să dau, întunec zorii
Forța ce m-apasă-i forța care inversează polii
Asta-i locu’-n care m-adâncesc și prin care sap tuneluri
Ambiția trage-n sus, ca baloanele cu heliu
‘S la fel de singur de când bântuiam Lupeniu’
Adevăr nu prea vădim, trăiesc umbra unui geniu
Omorât în timp de ne-nțelegeri
Mi-aș fi dorit să nu fi fost constrâns de alegeri
De-ar fi un pic mai simplu să mă exprim, probabil m-aș lăsa
Dar voința de-a învinge mă împinge să trag ancora
De n-aș strivi speranța-n voi, probabil n-ar conta
Mereu o cale va fi înfundată-n calea altora
Posedat de-un spirit elegant
Pe care-l tot torn în mintea mea neregluat.
Merci!
Mi-ai oferit o scorbură
A fost un ajutor, cam greu de returnat
Fără ea n-aș fi la fel de motivat
să pot să trec prin toate ce mă tulbură.
Viața e un loc ciudat de elucidat
Uneori simplu, alteori greu de luminat
N-aștept să-ți văd vârful, cât aștept să-ți văd finalul
Nu-mi oferi prea mult, ține-mă doar cât să n-ajung
Să urăsc mai mult decât acum
Măcar cu atât, știu că pot să încerc
Încă aștept să te invit la un concert
Tu așteaptă-mă de parcă n-aș fi fost plecat vro’dată’
Simt recunoștința, ocolește oameni
Merci c-ai încercat, să-mi.. fii de ajutor
Am încercat să îți ofer, cel puțin cât am putut
Nu e vina mea c-ai așteptat mai mult
Ai pierdut ocazii, sau de ce mă cauți iar?
Mue, ciao!
Asta sunt, merci de sfat, trăiesc vacarme
Țigări după țigări, pahar după pahare.
Merci!
Mi-ai oferit o scorbură
A fost un ajutor, cam greu de returnat
Fără ea n-aș fi la fel de motivat
să pot să trec prin toate ce mă tulbură

Moartea Cu Visu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Tot ce-mi amintesc din generală
E cum adunam și înmulțeam peturile în scară
Nu există, sau n-ar trebui de fapt bărbat să zică ‘nu’ la p***a
Nu există, politician corect și om fără boală
Insistă, #rezistă e doar început de pistă
Și nu reprezintă nici măcar top 5 pe listă
Dau damage ca tunu, când încep să scriu
Versuri nu-mi ajunge nicio coală A1
Sfaturile ajută cam câtă dreptate îți faci cu pumnu
În vremurile astea „fii pozitiv” nu e prea bun, nu?
Nici măcar nu-mi dau silința ca să scriu cu atâta silă
Doar că nervii trec prin mine zilnic și nu pot să am milă
Cântăresc kile de alcool în lipsă de lumină
Caut tihna atunci când creieru’ cere odihnă
Nu sunt pesimist, chiar dimpotrivă
Optimismul mă face trist că mă dezamăgește continuu
Bagă subtitrare dacă vrei să-mi înțelegi mai bine filmu’
Adică, rulează-l mai întâi și după inspiră-l
Inspirația mă lovește ca o durere de cap
Și mă lasă imediat ce medicamentul a fost prospectat
Am venit și am ajuns de unde am plecat
Mă-nvârt în cerc, în jurul a ce am de realizat
Părți bune din mine îmi spun că ar trebui s-o las
În timp ce părți moarte se apucă de rulat
Creieru’ se-ntreabă de ce dracu’ încă scriu
În timp ce sufletu’ se-ntinde și-și pornește beatu’
Ia o vreme pan’ te prinzi ce înseamnă să „fii tu”
Și pan’ atunci o să te dai lovit ca fotbalistu’
Vinde-mi încredere că ți-o cumpăr cu pixu’
Chiar de-ar însemna să-mi văd moartea cu visu’
N-are rost să mă mai schimb, rămân cu beatu’
Fii tu cel care își face mai ușor sfârșitu’

Ce Film Prost E Viața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Deschide ochii larg să vezi spre cel ce minte
Și să vezi mai clar cum dreptatea se vinde,
Și se cumpără cu bani obținuți din combinații,
Din afaceri deschise, zero vizibil și relații.
Dreptatea nu e oarbă, e surdo-mută,
Vede tot dar nimeni n-o ajută, n-o ascultă.
Nu mai știe nimeni pe care parte se culcă,
Pe cine sprijină, pe cine-ncurcă, pe cine-nchide.
Ani fără motive și pe cine ține liber o viață-n crime,
Se armează-n drepturi până nu mai trece nimeni.
Politic vorbind, nu mă pricep,
Dar se vede cu ochiul liber că nici ei
Au permisiuni în a legifera dar nu au studii,
Analfabeți ajung miniștrii se fac de c***t în public.
Nu mă vând ca tarfele pe publi,
Rămân la aranjat de rime gen culorile-n cub Rubik.
Mult prea under pentru cât puteți fura,
E greșit să mă întreb, oare cât puteți fura?
Glezne goale și un blug mulat,
Epilat din cap până-n picioare, ce bărbat!
Ce bărbați? Bună-ntrebare.
Pizde cu c****, prinse-n fermoare.
Selfie în baie, upload pentru like și inimioare,
Ultima moare speranța, doar că moare dimineața.
Dacă viața ar fi un film, aș zice „Ce film prost e viața”.

Viața-i Complicată

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Lasă-mă să cânt, lasă-mă să cânt, yo
Viața fără muzică e spirit fără gând, yo
O să trec pe la voi să ne vedem curând, yo
Dar mai lasă o piesă până atunci, yo.
Flow-ul meu a fost format și bine conturat, să pot să văd în mine
În p**a mea ceva mai bun ca ieri
Să văd în p**a mea ceva mai bun în toți
Aruncăm gunoiul în ograda altuia, ne pasă doar de noi
Fiecare-i fiecare pentru el, fiecare-i fiecare pentru el
Mi-ar plăcea să oferim mai mult din noi, nimeni n-o face
lacomi și zgârciți, aburiți
Crezând că mari averi o să ne facă fericiți,
Dar e fix opusul
Unde-i răsăritul? De ceva vreme văd mereu numai apusul.
Mă trezesc devreme și din nou adorm târziu
Timpu’ trece, încă scriu
Io cu ai mei mă văd din ce în ce mai rar
Eu departe de ei, ei departe de mine, habar n-am
Credeam că o să fie bine dar,
Viața te scoate din c***t și te bagă în bălegar
N-am idee cum de s-au schimbat atâtea, e nasol
Vorbim prin mesaje, ne vedem în camera din telefon
Cea mai rațională și distrugătoare rasă
P**a mea, ne dăm foc la propria casă
Și singura, săraca Terra-i mult prea iertătoare
Nu merităm nimic, nu merităm o lună și un soare
Nu merităm pământul, nu merităm o mare
Un ocean, o pădurea sau un munte
O câmpie sau vreo soartă să ne ajute
nimeni să ne asculte
Pacea pe Pământ e doar o utopie
Omul n-are suflet în anatomie
O mie, două, milioane de ani care s-au scurs
Nu ne-au fost îndeajuns
Să învățăm să conviețuim
Încă rănim ce iubim, încă urnim și zdrobim
totul fără să ne pese de ce am putea să fim
Ai ucis ce ai hrănit, ai aruncat ce ai primit
ai făcut tot ce ai voit, ai făcut tot ce ai simțit
Dar când a fost de oferit, de ce ai fugit?
De ce ai glasul amorțit după ce-ai mințit?
De ce te-ai folosit de ce te-ar fi iubit?
Atâtea acțiuni la care nu văd un sfârșit
Un lucru cert, mereu vei căuta să fii tu cel ca iese în profit
Chiar de-ar însemna să-l vezi pe altul chinuind
Ce să caut în cer când pe Pământ nu văd nimic?
Nici o biruință a celui ce a fost jertfit
Și dacă zic c-o fac, pai atunci să știi că mint.
Viața-i complicată
Nu-ncerca să o-nțelegi, nu-ncerca să-i dai de capăt
Propria judecată
Întotdeauna cea mai bună indiferent de rezultat