Corina Dragomir – Versuri.pro

Bună Ziua, Nicolae

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Bună ziua, Nicolae, vin să-ți spun acum
Obosită sunt nespus că vin de la drum
Gândul către tine mă poartă mereu
Dar să ne-ntâlnim știu că-i tare greu.
Că așa e viața, nu-ți dă ce dorești
Dragostea visată când o întâlnești
~ ~ ~
Ai greșit cândva, știi bine, iar acum plătești
Anii au trecut de-a rândul și-acum te gândești
De ce-n astă viață omul e făcut
Că să pătimească, să sufere mult?.
Că așa e viața, nu-ți dă ce dorești
Dragostea visată la care gândești
~ ~ ~
Roata vieții se învârte, se-nvârte mereu
Și știu Nicolae dragă cât îți e de greu
Inima ta strânsă cât a pătimit
Și de multă vreme cât a suferit.
Dar așa e viața, nu-ți dă ce dorești
Dragostea visată la care gândești
Dar așa e viața, nu-ți dă ce dorești
Și poate odată ai să mă iubești

Ciobănaș cu Trei Sute de Oi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ciobănaș cu trei sute de oi,
Când vii și treci cu turma pe la noi,
De-i vedea pe mândra, draga mea,
Spune-i că m-am depărtat de ea.
De-i vedea pe mândra, draga mea,
Spune-i că m-am depărtat de ea.
Când soarele tare dintre stânci în sus,
Pleacă-ți mândro ochii cum ți-am spus,
Spune-i numai lui că mă iubești,
Și-atunci mândr-o mult mai dragă-mi ești.
Spune-i numai lui că mă iubești,
Și-atunci mândr-o mult mai dragă-mi ești.
Când luna-apare bucur negru nor,
Ma cuprinde mândro al tău dor;
Jale mi-e și nu te pot uita,
Dar n-am ce-ți face, c-așa-i soarta mea.
Jale mi-e și nu te pot uita,
Dar n-am ce-ți face, c-așa-i soarta mea.
Ciobănaș cu trei sute de oi,
Când vii și treci cu turma pe la noi,
De-i vedea pe mândra, draga mea,
Spune-i că m-am depărtat de ea.
Cand soarele răsare către munţi în sus,
Pleacă-ţi mandro ochii cum ţi-am spus,
Spune-i numai lui că mă iubeşti
Şi-atunci mândr-o tot mai dragă-mi eşti.
Când soarele răsare dintr-un negru nor,
Mă cuprinde mândro al tău dor,
Jale mi-e şi nu te pot uita,
Dar n-am ce face c-aşa-i soarta mea

Dor de Acasă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Am plecat de-acasă cam de multişor
Sunt printre străini şi nu mi-e uşor
Am lăsat plângând pe măicuţa-n prag
Şi-oftând în pridvor pe tăicuţa drag
A rămas în urmă tot ce-aveam mai sfânt
Casa, graiul, neamul şi al meu pământ.
Am plecat de-acasă-n ţările străine
Gândind că acolo e cu mult mai bine
Neştiind că-n lumea mare, îndepărtată
Nu-i ca lângă mamă, nu-i ca lângă tată
Crezând că acolo este mai uşor
Neştiind ce-nsemnă ca să duci un dor.
Dor de-acasă, dor de-acasă
Dorul de voi nu mă lasă
Dor de-acasă, dor de-acasă
Dorul de voi mă apasă
~ ~ ~.
Departe-s de casă şi mult am oftat
Mă gândesc în urmă la tot ce-am iertat
Stau şi mă gândesc la clipa de faţă
Trăind cu străini nu te-ajută-n viaţă
Nicăieri în lume omul nu-i mai bun
Decât este-acasă un suflet de român.
Mă gândesc într-una, mă gândesc la voi
Şi aştept o zi să vin înapoi
Că străinătatea e grea şi amară
Te topeşte sigur ca un foc de pară
Te-amăgeşte des, sufletu-ţi îneacă
Şi te simţi golit ca o piatră seacă.
Dor de-acasă, dor de-acasă
Dorul de voi nu mă lasă
Dor de-acasă, dor de-acasă
Dorul de voi mă apasă (bis)