Versuri corectate și adnotate
Tu ești ca un pământnerostit niciodată de nimeni,tu nu aștepți nimicdecât numai cuvântulce va țâșni din adâncurica un fruct între ramuri.Un vânt te ajunge.Lucruri aride și moartete stânjenesc și pier în vânt.Cuvinte și membre vechi.Te înfiori în vară.
Omul singur – care-a stat la pușcărie – se-ntoarceîn pușcărieOri de câte ori mușcă dintr-un codru de pâine.În pușcărie visa iepuri gonindPeste țarina iernii. În negura iernaticăOmul trăiește între ziduri de străzi, bândApă rece și mușcând dintr-un codru de pâine.Unii cred că după asta viața renaște,Că răsuflarea se domolește, că iarna se-ntoarceCu mireasmă de vin … Citește mai mult
Omul bătrân, dezamăgit de lucrurile toate,din pragul casei în soarele molcuțprivește câinele și cățeaua ce dau frâu liber instinctului.Pe gura fără dinți se aleargă muștele.Femeia i-a murit de ceva timp. Și eala fel ca toate cățelele nu vroia să știe de nimic,dar avea instinct. Omul bătrân adulmeca– încă nu era fără dinți -, noaptea venea,se … Citește mai mult