Cds – Versuri.pro

Boier de Oraș (feat. Radu)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Să vină haiducii să facă dreptate
Să ia de la voi să dea mai departe
La cel ce n-are că e jefuit
De toți cei ca voi ce s-au lăcomit.
Să vină haiducii să facă dreptate
Să vină odată că așa nu se mai poate
Noi n-avem, voi aveți
Noi puțin, voi foarte mult
Când, Doamne, vă opriți că mereu cereți mai mult?
Ai o casă, poate două sau mai multe, cu ce rost?
Pe când alții zic merci că pot dormi pe jos
Înghesuiți în apartamente fără încălzire
N-au bani de căldură, nici de chirie
Dar voi încă le mai luați banii pentru case noi
Nu vă ajunge, ce mai vreți, să fim sclavi pentru voi?
Eu nu înțeleg de ce mereu cereți mai mult
Dacă deja vă e bine, de ce furați de la noi?
Dacă ai tot ce-ți trebuie, de ce nu te oprești?
lăcomia te mănâncă, e tot ce-ți dorești
Să ai tu ce n-are nimeni și mai mult dacă se poate
Nu-ți pasă de restul ce moare de foame
Ba din contra, tu mereu, în loc să ajuți
Vrei să le iei tot, și ultimul bănuț
Dacă-ai face banii cinstiți, aș mai zice și eu
Da’ banii tăi sunt furați din buzunarul meu
Ești boier de oraș, nimic nu s-a schimbat
Doar că te-mbraci la cravată și nu șezi la coniac
Acum ai vile mari, tot casă boierească
Și furi de la țărani, da’ cine să te oprească?
Să vină să ne ajute
Haiducii să vă fure
Să dea la cel ce merită și n-are ce pune
Pe masă la copii,
Să te lase-n pl* goală, fără case și mașini
Să vezi atunci cum va fi.
Să vină haiducii să facă dreptate
Să ia de la voi să dea mai departe
La cel ce n-are că e jefuit
De toți cei ca voi ce s-au lăcomit.
Eu nu pot să-mi dau seama cum te schimbă banul
Dacă am fi eu în locul vostru, ne-am schimba în amărâți
Nu cred asta, banul nu te schimbă
Sunteți voi cei care n-aveți limită
Că așa-i la noi, n-avem clase intermediare
Unu-are prea mult și celălalt n-are
Îmi e scârbă de voi, sunteți mulți și vă cunosc
Apăreți mereu zâmbind la televizor
Dacă v-aș avea în față
Și să nu mă oprească nimeni
V-aș înjura, nu m-aș opri
Pentru nimic în lume
Nu v-aș bate-n pl* mea, că n-ar fi corect
Da’ v-aș pune la muncă și-acolo să vedeți
Să dați la sapă, să munciți pe zi opt ore
Și la sfârșit de lună să n-ai de mâncare
Băga-mi-aș ceva-n voi de nehaliți murdari
La ce-ți trebuie banii-n pl* mea când mori?
La ce-ți folosește să ai mii de case
Mii de mașini și haine făcute din mătase
Că-ntr-o zi tot mori. Tot de duci la dracu’
Acolo nu-ți trebuie banii, eu nu-i văd rostul
Bine, orice om vrea să aibă de toate
Da’ voi aveți peste de toate, aveți stocuri furate
De la noi, da da, acolo sunt banii noștri
Că prin minune au dispărut și s-au făcut ai voștri
Chem haiducii să vii fure să ni dea înapoi
Că avem multă nevoie, n-avem avere ca voi
Boier de oraș vei fi furat
De haiducii voinici ce-am chemat.
Să vină haiducii să facă dreptate
Să ia de la voi să dea mai departe
La cel ce n-are că e jefuit
De toți cei ca voi ce s-au lăcomit

Un Simplu Cerșetor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Îl vedeai dimineața cum cerșea cu șapca-n mână
Și cum lumea nu-l ajuta, ba din contra îl înjura
Îl vedeai iarna cum dormea înghețat de frig
Între două blocuri și-n cartoane învelit
Prea multă nedreptate și prea multă nepăsare
Era băiat de străzi, da’ ce vină avea oare?
Lumea nu-l cunoaște, nu știe trecutul lui
Îl judecau după haine și după starea lui.
Avea vreo 13 ani sau poate un pic mai mare
Mergea încă la școală și avea note grozave
Stătea într-un bloc la ieșire din oraș
Cu doi părinți bețivi și un frate pușcăriaș
O situație nasoală, n-aveau banii destui
De curent, nici de apă, nici de haine noi
Da’ mergeau mai departe, treceau zi cu zi
Mai răbdau foamea când n-aveau ce găti
Într-o zi normală, se întorcea de la școală
Da’ să vezi surpriza, a găsit casa goală
Și-au venit vecinii și l-au anunțat
Că-a venit poliția și le-a spus ce s-a întâmplat
Că era o curbă mare, da’ el n-a frânat
Au ieșit de pe șosea și s-au dat peste cap
Toți trei deodată pe loc au murit
Și-a rămas singur pe lume, că ai lui l-au părăsit
Cui îi pasă de el, ce ajutor social?
Nici măcar o bunică să-l ia la ea
A rămas pe străzi, cerșește pentru pâine
Fură ca să mănânce și noaptea se ascunde
Dar cine știe asta, cine bagă de seamă
Că moare de frig în plină iarnă?
Lumea îl vede, da’ trece, îl ocolește
Pentru că are haine rupte și mereu cerșește.
Îl vedeai dimineața cum cerșea cu șapca-n mână
Și cum lumea nu-l ajuta, ba din contra îl înjura
Îl vedeai iarna cum dormea înghețat de frig
Între două blocuri și-n cartoane învelit
Prea multă nedreptate și prea multă nepăsare
Era băiat de străzi, da’ ce vină avea oare?
Lumea nu-l cunoaște, nu știe trecutul lui
Îl judecau după haine și după starea lui.
Îi e dor de o casă, de o mamă și un tată
Da’ știe că nu poate să-i mai vadă vreodată
Foști prieteni de la școală acum nu-i mai vorbesc
Ba din contra râd de el și-l necăjesc
Mănâncă ce apucă și seara de seară
Se strânge între cartoane că e frig afară
Dimineața, primul lucru, face rost de mâncare
Da’ mai rar găsește și moare de foame
Și-așa zi de zi, cât poate să o mai țină?
N-are nici o speranță, nici o rază de lumină
Nu știu ce așteaptă, ce crede că o să vină
Da’ cine îl ajută, statul nu face nimic
Să-i găsească un adăpost, să fie îngrijit
Nimănui nu-i pasă, e încă unu-n plus
Printre ceilalți de pe stradă care-au ajuns
Să cerșească pentru pâine, să apuce ziua de mâine
Ce îngheață de frig, că nu mai au nici haine
Fără ghete în miez de iarnă sau poate chiar desculți
Îl vezi cum se plimbă de la colț la colț
Deja nu mai simte foamea, frigu’ nu mai zic
N-a mâncat de-un an de zile și era foarte slăbit
Vine noaptea și se bagă între cartoanele lui
Închide ochii și gândește la părinții lui
Noapte friguroasă, minus 30 de grade
A lăsat bietul băiat fără suflare
Dimineața l-au găsit mort de frig înghesuit
Cu două lacrimi înghețate pe obraji de copil.
Îl vedeai dimineața cum cerșea cu șapca-n mână
Și cum lumea nu-l ajuta, ba din contra îl înjura
Îl vedeai iarna cum dormea înghețat de frig
Între două blocuri și-n cartoane învelit
Prea multă nedreptate și prea multă nepăsare
Era băiat de străzi, da’ ce vină avea oare?
Lumea nu-l cunoaște, nu știe trecutul lui
Îl judecau după haine și după starea lui.
Foamea și înghețul l-au lăsat fără suflare
L-au găsit a doua zi mort între cartoane
E încă un caz în plus dintre cele o mie
De copii de pe stradă ce-au rămas fără familie

Critici de Stradă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Eram într-o zi la un om, un roman
Ce auzise cum cânt din când în când
Și mă-ntreabă de ce e CDS, de ce critică de stradă
Dacă melodia ta n-are nicio treabă
Cu vreo critică de stradă
Am tăcut din gură..
Da zice așa..
Și când mă-ntreabă lumea ce e CDS le spun
că-i critică de stradă Da ei mă-ntreabă
care-i critica ce o fac
că melodiile mele nu par a fi hip hop
Că nu dau dovadă de o critică adevărată
Că strada e doar pentru cei ce stau pe stradă
Că dacă nu stai în cartier nu ai ce zice
nu critica strada dacă n-ai dovada trăită-n cartier
Da adevăru-i că la miile de melodii ascultate
Despre cartier și cele întâmplate prin spate pe la blocuri
știu deja fără a fi acolo cum merge treaba
Și-i treaba mea ce zic că știu
că dacă-i zice CDS nu înseamnă
că totul tre’ să meargă despre viața în cartier
sau chestii întâmplate-n el
Că văd și aud, melodii, videoclipuri
făcute-n cartier, povești adevărate
toate triste sau fericite poate
Inventate sau ascultate de la alții care le-au trăit
Și au mers mai departe
Bine recunosc, nu stau în cartier,
nici măcar în România nu mai sunt de câțiva ani și sper
să ajungă la mai bine țara
Că până atunci nu mă-ntorc să văd sărăcia și povara
pe fiecare om ce fuge după bani
de hoți nemernici și șarlatani
Și ce-asta înseamnă asta că nu pot să fac hip hop?
Și ce? Tot ce zic crezi nu-i adevărat?
Da’ ce e o lege de a sta în cartier
pentru a face rime și a scoate un mixtape?
Nu cred că e așa și tot ce zic e treaba mea
Și dacă-i CDS, CDS rămâne
Nu sunt din cartier da’ le zic pe bune.
E CDS
E CRITICĂ DE STRADĂ
LUMEA TRE’ SĂ VADĂ
CĂ NU TOTUL SE LEAGĂ
DOAR DE CARTIERE
ȘI VIAȚA DE STRADĂ
CDS E DOAR UN NUME
ȘI AȘA RĂMÂNE.
Lumea se întreabă de ce zic CDS
Dacă n-am versuri de stradă și povești de cartier
Da’ uite asta-s eu și-i rămâne CDS
Dacă așa i-am zis tot așa rămâne
Că eu ascult hip hop
Bug Mafia, Nane, mă uit și la Paraziții
ca să văd cum dau din cap
Mafiot nu sunt
Gangster nici pe-atât
Sunt un băiat simplu ce-a făcut ce-a putut
Faimă și succes cui nu i-ar plăcea?
Bani cu găleata cine nu ar vrea?
Da’ știu că nu-s pe acolo
nici măcar pe aproape
Dar am și eu dreptul
Și știu că am dreptate
Și-i zice CDS încă de la prima melodie
Cu Alex Nebunu cântam în sufragerie
În fine nu contează
Acum nu-s obligat
să am texte de stradă
Că așa nume mi-am dat
N-are nicio legătură, n-are nimic de-a face
numele pe care îl are și muzica ce o face
E ca și cum Bug Mafia ar fi mafioți
Și Paraziții ar fi și ei, microbi jegoși
Și după câte știu eu nu e așa
Deci poate fi CDS și să cânte altceva
Că n-am talent da-mi place
Și-așa nu mă plictisesc
Și poate ajung departe
Că e ceea ce-mi doresc
Și dacă totu-mi place nu mă voi lăsa
Dacă am timp și pot să spun ceva
Deci pentru a încheia asta e părerea mea
De ce-i zice CDS acum mă poți întreba

O Luăm de la Început

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Alcool zic și eu
Că avem destul
Alcool hai să bem
Că e sănătos și bun
Alcool peste tot
Că sunt tânăr fără griji și văd sticle fără dop
Cred că-s beat și nu mai pot
Să bem, să petrecem
Cu bere de la izvor
Să bem cât putem
Și să amestecăm licor
Să bem fără oprire că ficatul nostru-i bun
Se repară-n două zile, garanție două luni.
Bem, spargem, umplem, dăm pe gât
Cădem, plângem, râdem. Balamuc
Putem fi oriunde, cât de cât
Pân’ ce ne facem praf și o luăm de la-nceput.
Începem cu o bere, poi mai mult
Băgăm ceva tărie cu red bull
Cu pălinca ne dăm gata, și-am căzut
Și ne sculăm dimineața ca s-o luăm de la-nceput.
Cu greață și durere intri-n baie
Te speli, vomiți ca porcu’, dai bătaie
Mergi scoți din frigider, de băut
O bericică rece și o iei de la-nceput.
Și te duci cu ai tăi, băieții, șmecherasii
La o bere-n bar în centru, în oraș
Și când vine seara deja-i de știut
Că mergeți direct la disco și o luați de la-nceput
Ref.
Dimineața ne sculăm
Și ne vedem de drum
Dimineața ne sculăm
Și deja vrem un vin bun
Dimineața rău de tot
Cu ficatul făcut praf și cu ochii tulburați
Suntem praf da’ voi mai luați
Și beți, intrați în comă
Și ajungeți la spital
Și beți, intrați în comă
Vă prinde și la volan
Și beți ca toți dracii vă duce-nchide punct
Așa că mâine-a doua zi nu mai luați de la-nceput
Ref.
Trec zile, trec ani
Da’ rămânem neschimbați
Trec zile, trece timpu’
Rămânem niște ratați
Trec zile, trec fantome
Trec morți, tu ești tâmpit, și-o luminiță-n tunel
Ba io cred că tu-ai murit
Și ai murit bagami-aș p***a
Și te iau pe targă ăștia
Și-ai murit cu sticla-n mână
Măcar ai fost fericit
Și-ai murit la douăj’ de ani ca un fraier, un tâmpit
Iau o bere de la rece și vă spun că e sfârșit..
Ref.

Scufița Neagră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Povestea începe cu un băiat
Cu o scufiță neagră ce purta pe cap
Ce vindea la colț la bunicuțe
Doze de făină albă în pungiulițe
Se plimba cu coșulețul pe la fiecare babă
Știa toți cumpărătorii și cu garda n-avea treabă
Că umbla mereu cu gluga-n cap
Nimeni nu știa la față, nimeni nu l-a întrebat
Cine e băiatul cu scufița neagră-n cap
Toți plecau după ce au cumpărat
Îi mergea bine mereu vânzarea, dar el vroia mai mult
Și a început acu’ să vândă prin centru când și când
Dar nu s-a gândit că lupii îl urmăreau
Și cum zilele treceau, tot mai nervoși se făceau
Și el era singur, pe-acolo nu știa nimic
Însă lupii aveau brigada și erau mereu pregătiți
Într-o zi lupul veni și s-a dat drept bunicuță
Că vrea și ea să ia de se poate-o punguliță
Băiatul nu e prost și pe loc o întrebă
Auzi tu, bunicuță, cu pistolul ce faci, fă?
Cu cască în ureche și băieții din mașină
Și mirosul de copoi nu se spală nici cu spumă
Băiatul a dat să fugă, însă lupii l-au oprit
Și l-au aruncat în dubă de unde n-a mai fugit.
Nu-i doar o poveste, nu-i mit banal
E scufița neagră, e total real
Prin cartiere, pe la pustani
Vinde coca ca să câștige bani
Cu lupii mereu în urma lui
Că vor să-l închidă câțiva ani buni
Fuge și se ascunde cu gluga lui
Nu-l recunosc nici prieteni buni.
A ajuns în pragul’n care n-are scăpare
Un singur telefon să ceară ajutoare
Îl sună direct pe vânător
Un avocat bun ce îi era dator
Avocatul hotărât își ia armele
Dovezi contradictorii să îi țină spatele
La proces, băiatul acuzat
După zile întregi, găsit vinovat
A ieșit cu plata, avocatul l-a scăpat
Cauțiunea plătită și au plecat
Băiatul se întoarce la prietenii lui
Se lasă de vânzare, nu mai vinde nimănui
Măcar pentru un timp, că-i supravegheat
De lupii ce-l urmăresc neîncetat
Continuă și după un an sau doi
Se întoarce pe străzi să vândă prafuri noi
E treaba lui, e obișnuit
Speră ca de lupi să nu fie găsit
E scufița neagră cu cazier
Poveste reală de cartier.
Nu e doar o poveste, nu-i nici un mit banal
E scufița neagră și total e real
Prin cartiere vinde pe la pustani
Prafuri, coca, iarbă, ca să câștige bani
Cu lupii mereu fugind în urma lui
Să-l bage după gratii câțiva ani buni
El fuge și își pune în cap gluga lui
Ca să nu-l recunoască nici prieteni buni

Depărtare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Erau doar ei doi
Iubire adevărată
Mereu împreună
Mereu cu acea fată
Și el o iubea
Și ea iubea pe el
Erau unul pentru altul
Erau amândoi la fel
Toată ziua își vorbeau
Toată ziua își râdeau
Toată ziua-n ochii lor
Flăcări de iubire ardeau
Și zâmbetul ei
Pe el îl face fericit
Și-atingerea lui
E tot ce ea și-a dorit
Dar într-o zi
Au cunoscut depărtarea
Și tot ce au avut
Încet încet au pierdut
Erau doar ei doi
Cu acea iubire neîncetată
Iubire ce părea
Că nu se oprește niciodată
Erau doar ei doi
Cu acea iubire neîncetată
Iubire ce părea
Că nu se oprește niciodată
Focul din ochii lor
Vorbe dragi rostite ușor
Și strângerile-n brațe
La sfârșitul serilor
Toate-aceste chestii
Păreau de neoprit
Dar și cele mai mari iubiri
Pot avea un sfârșit
Dar nu în cazul lor
Nu părea să se întâmple
Era așa unită
Că nimeni n-o putea rupe.
În două ore a ajuns
Vroia să-i fac o surpriză
S-a dus fix la casa ei
Sperând s-o facă fericită
Dar nu a fost să fie
Ea a izbucnit în plâns
Spune că deja i-ajunge
Nu mai e nimic de spus
C-o față dezamăgită
Nu știe ce să-i răspundă
Pune zeci de întrebări
Dar ea nici nu vrea s-audă
Și-i spune tipicul răspuns
Cred că e mai bine așa
Ai lipsit atâta timp
Am cunoscut pe-altcineva
Știe că e vinovat
A fost mereu la depărtare
Dar nu-i venea să creadă
Că l-a rănit așa de tare
După ore de discuții
Ce păreau fără sfârșit
Neștiind ce să-i mai spună
Pleacă acasă dezamăgit
Și-așa iubirea lor enormă
A ajuns la un sfârșit
Chiar de el încă o iubește
Nu poate fi fericit
Acum încearcă s-o uite
Și pare așa de greu
Pe oricine ar cunoaște
Tot la ea gândea mereu
Dar uite că s-a găsit
Și acel puțin mai tare
Ce urma să îi despartă
Era simpla depărtare
La-nceput nimic
Totul părea așa normal
Chiar de nu se vedeau
Încontinuu se sunau
Ore-ntregi la telefon
Mesaje de somn ușor
Se gândeau unu la altu
Că nu mai puteau de dor
Dar timpul tot trecea
Și aveau apeluri tot mai rare
Mesaje tot mai scurte
Și scrise în grabă mare
Trecuse ceva timp
Dar nu se dădeau bătuți
Încă mai aveau speranțe
Încă nu erau pierduți
Se simte teama-n glasul lor
De a nu mai fi-mpreună
Și iubirea lor enormă
Începe să pună frână
Și nu puteau
să-și mai facă planuri noi
Distanta nu-i lasă
să mai fie doar ei doi
Încercau să se-ntâlnească
Dar se vedeau tot mai rar
Și sărutul lor prea dulce
Se făcea tot mai amar
Dar el încă o iubea
La fel părea și ea
Dar-ncepuse să cunoască
Deja pe altcineva
Nu era nimic serios
Dar pe el îl afecta
Acest nou prieten al ei
Gelozia-i ridica
Și nu putea nimic să facă
Nu putea fi lângă ea
Și cu teama să o piardă
Încontinuu o suna
O suna degeaba
Rareori îi răspundea
Și cu teama de a o pierde
A luat avion direct la ea

Aceeași Inimă Nefericită

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Aceeași inimă nefericită
cu greu mai bate-n pieptu-mi meu
de tine mult a fost rănită
tu m-ai mințit, îmi este greu
să cred acum că tot ce-a fost
nu va mai fi și n-are rost
să mă gândesc, să-mi amintesc
de tine sau orice amintire
ma face să înnebunesc
tu ai ales, e treaba ta
normal ar fi să pot uita
dar cred că e acel ceva
ce nu mă lasă să te uit
eu te-am iubit cred că prea mult
și cred că asta-a fost greșeala
și dacă un, eu nu-mi dau seama
ce-i așa greu de-a te uita
de tot să ieși din viața mea
au trecut doar câteva zile
și-ncerc s-arat că îmi e bine
să continui fără tine
și acum stau și mă gândesc
pe cine vreau să păcălesc
defapt mie deloc nu-mi e bine
gându-mi stă numa la tine
de-obraji tăi de fața ta
de părul tău, strângerea ta
sărutul ce nu-l pot uita
și toate-aceste amintiri
un vreau, da ele îmi revin
când iau și văd pozele tale
parfumul tău firele tale
din părul tău negru și moale
ce îl iubeam așa de tare
ai fost a mea dar ai plecat
tu ai ales și m-ai lăsat
mă doare tot
că m-ai trădat.
te mai văd trecând pe stradă
te ocolesc ca să evit
să te-ntâlnesc să-mi amintesc
că nu mai ești a mea acum
te-ai dus cu altul ce să spun
greșeala ta un vreau acum
să înțeleg ce n-a fost bine
fericit-ai fost cu mine
sau măcar asta-m crezut eu
și dacă un îmi pare rău
că n-am putut să fiu al tău
să te ajut când ți-a fost greu
dar asta e, ce a fost a fost
și să mai sper un are rost
tu un mă mai iubești
cu altul vrei ca să trăiești
dar m-ai rănit am suferit
cred că-mi va trece nu-i nimic
te voi uita într-un sfârșit.
bun să zicem că va trece
și chiar de-ai fost așa de rece
amintirile un le poți șterge
vor rămâne-n capu-mi meu
le voi purta mereu mereu
și mi se pare așa ciudat
de ce-încă un te-am uitat
normal ar fi să te urăsc
ca m-ai mințit să nu-ți vorbesc
dar iubirea adevărată
un se uită așa deodată
îmi trebuie timp să înțeleg
de ce-ai plecat unde ai plecat
încă nu-l văd adevărat
un pot să cred că m-ai uitat
și ce târziu eu am aflat
ca-n viața ta el a intrat
și tu ca proasta l-ai lăsat
fără să ții cont ce s-a-ntâmplat
atunci când el te-a înșelat
și după care te-a lăsat
mari dureri ți-a provocat
apoi noi doi ne-am întâlnit
mă făcusei fericit
și niciodată n-am mințit
ca te iubeam și te doream
fericită te vedeam
până acum când s-a întors
și mi-a dat sufletul pe dos :/

Chiar Nimic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

De ce ne rupem capu’
Să fim deștepți
Să mergem la școală
Să fim înțelepți
Să ne batem capul cu zeci de mii de probleme
Să muncim mereu ca să facem avere
Și când zic avere, trebuie să vorbesc de bani
Că fără ei degeaba stai tu zeci de ani
Că știi tu de toate
Dar ce se întâmplă?
Persoane cu ani de facultate nu-și găsesc de muncă
Că cică-i criză
Că n-au de lucru
Că toți fugim mereu mereu după același lucru
Dar nu se poate
Și nu vrem, frate
S-ajungem toți la șaizeci de ani cu chirie-n state
Poate, dacă vrem și de se poate, cu mașină mică și-un serviciu peste noapte
Dar uite s-a scumpit
Benzina, frate
Și ajungi să-ți dai salariul doar pe navetă, poate
În alte părți
Unde-i mai bine
Și alergi toată viața ta precum un câine
Că toată viața ta tu ai muncit
Dar după atâția ani vezi, nu ți-a rămas nimic
Chiar nimic
Să lași și tu la copii
Dar în loc de banii tu acum le lași datorii
Chiar nimic
Să zici că e al tău
Că l-ai făcut cu mâna ta și cu capul tău
Chiar nimic
Să-ți aducă veselie
Să-ți arate că-nvățatul nu e deloc o prostie
Chiar nimic
Ca să-ți susțină bătrânețea
Și care să-ți dea atunci când nu vei mai avea
Și chiar nimic
De care să fii mândru
Că l-ai făcut cu banii tăi, nu cu împrumuturi
Chiar nimic
Să-ți facă traiul mai ușor
Și să-ți vezi copiii tăi stând la casa lor
A lor? Naa
Că stau tot în chirie
Școala ta n-a fost în stare să le lase bogăție
De ce? Nu se știe!
Cât timp? Pe vecie!
O să ne țină pe noi toți ăștia-n sărăcie
Că o să aibă bani doar ăla care știe
Să te fure pe față și să râdă de tine
Și chiar n-ai ce face, că sigur nu-ți place
Deci nu te mai gândi că dacă ai carte ai parte
Nu poți să faci, nu o să faci
Defapt, doar dac-ai banii poți să te remarci
Și ca să-i punem punct, ca să ai bănet
Fii și tu la fel de hoț ca ei, că lor le merg.

Mă Bagă-n Boală

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Refren X2.
Mă bagă-n boală
O văd aproape goală
Cu părul prins în coadă
O văd trecând pe stradă
C-o fustă super scurtă
Tatuaj mai jos de burtă
Tricou mulat pe corp
Înebunesc de tot.

I
Trec pe stradă pe la 10
O văd pe ea din bloc cum iese
Bruneta, bine îmbrăcată
Haine sexy, aranjată
C-o fustă de zici că-i curea
Tricou strâmt purta pe ea
Și-o pereche de sandale
Se vedeau ale ei picioare
Înalte, bine, ușor bronzate
Niște forme ce-avea, frate
Și cu-n cur bine lucrat
Și un piept mult ridicat
Ce ușor, ușor se mișcă
La fiecare pas marcat
Ochii verzi, un verde clar
Rotunzi, mari, puțin machiați
O fată ca și perfectă
Un păr lung, lucios, brunetă
Cu-al său mers mă bagă-n boală
Cu mișcări de șold m-omoară
Și-un parfum dulce ce poartă
Te atrage dintr-o dată
Și cel mai mult mă-nebunește
Al ei zâmbet, când zâmbește
Mă uit fix direct la ea
M-am îndrăgostit de ea.

Refren X2.
Mă bagă-n boală
O văd aproape goală
Cu părul prins în coadă
O văd trecând pe stradă
C-o fustă super scurtă
Tatuaj mai jos de burtă
Tricou mulat pe corp
Înebunesc de tot.

II
O văd din nou acum la plajă
La soare se bronzează
Și pielea-i strălucește
La telefon vorbește
Și gesticulează ușor
Se ridică, simt că mor
Așează bine sutienul
Se întinde și-și face părul
Se apropie de apă
Apa-i rece, sper să-i placă
Intră-n apă până la șold
Și se udă peste tot
Și afară când ea iese
Chiar pe lângă mine trece
O salut normal și-mi zice
Că-i vecina mea și știe
Că mă tot uitam la ea
Mă privește și-mi zâmbește
Al său nume îmi șoptește
Și zice că Ana o cheamă
Și că vrea să mă cunoască
Ne-așezăm acolo pe plajă
Și vorbim până după-masă
Când ea trebuie să plece
Dar îmi dă numărul ei
Mă pupă pe-obraz și-mi spune
Sună mâine dacă vrei.

Refren X2.
Mă bagă-n boală
O văd aproape goală
Cu părul prins în coadă
O văd trecând pe stradă
C-o fustă super scurtă
Tatuaj mai jos de burtă
Tricou mulat pe corp
Înebunesc de tot.

III
Chiar nu-mi vine să cred
Și-acu-ncerc să înțeleg
De ce mi-a dat, cum de mi-a dat
Numărul ei, de-adevărat
Nu pot să cred că mi l-a dat
Că mi-a vorbit
Că mi-a zâmbit
Ăsta-i un vis sau s-a-ntâmplat
Nu știu, da am de așteptat
A doua zi să pot s-o sun
Să mai vorbim și ca să-i spun
Să ne-ntâlnim la o cafea
Un suc, un film sau ce vrea ea
Chiar nu știu ce pot să-i spun
Mă culc având același gând
De-a mă-ntâlni cu acea fată
Ce m-a dat gata așa deodată
A doua zi abia începe
Mă scol, mă spăl cu apă rece
Mă uit la ceas, timpu’ cum trece
Tot mai încet parcă s-oprește
Au trecut câteva ore
Mă tot gândesc când s-o sun oare
Și săturat de așteptare
Iau mobilu’ și o sun
Și-mi răspunde, și-mi vorbește
Vocea mi se-nveselește
Și-o invit la o cafea
Sperând că va accepta
Și ea-mi spune că i-ar place
Să ne întâlnim la 6.

Refren X2.
Mă bagă-n boală
O văd aproape goală
Cu părul prins în coadă
O văd trecând pe stradă
C-o fustă super scurtă
Tatuaj mai jos de burtă
Tricou mulat pe corp
Înebunesc de tot.

IV
Ora 6, ne-ntâlnim
Unde mergem, să vorbim
Intrăm într-o cafenea
Merg pe unde merge ea
Ne-așezăm și povestim
Ne cunoaștem și servim
O cafea caldă, prea caldă
Ce m-agită dintr-o dată
Dar oricum am terminat
Am ieșit și ne-am plimbat
Afară s-a-ntunecat
Am trecut apoi prin parc
Și ne-am așezat pe-o bancă
Ce să vezi, ne-am sărutat
Și-apoi totul s-a schimbat
Timpu’ s-a accelerat
Greu să cred că s-a-ntâmplat
Apoi din parc am plecat
În mașină am intrat
Am ajuns la mine acasă
Cât să intru am apucat
Că am și ajuns în pat.