Arbatel Filotheanu – Versuri.pro

O Meduză

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

O meduză.
O meduză
Cam mofluză
Și la gură fără spuză,
Alungită în ecluză
Lâng-o duză
Andaluză
Pe o buză
De prăpastie difuză,
Nu departe de-o peluză..
Arăta ca o burnuză
La ventuză
(sau era ușor lehuză?)
Derutată și confuză
Ori posibil cam obtuză
Dacă se ferea de-o muză
Fără sutien și bluză
Care o tenta de zor
Cu mesaje de amor
Trimise din archebuză
Peste o cambuză..
Morala :
Dacă stai mereu ursuză
– Fără nici o scuză –
Deși nimeni nu te acuză,
Nici umorul, nici amorul
Nu te amuză!!!

Mestecată Tulburare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Când te văd, frumoasa mea,
Mă cutremur la curea,
Limba mi se-mpleticea
Și gâtlejul îmi icnea!
Mestecată tulburare
Strânsă-n teasc,
Strivită tare,
Până mor ca să renasc
Într-o viață viitoare!
Bând amarul
Cu paharul
Cu un strigăt genuin:
De mă chemi, eu am să vin!
Vin, vin, vin!
Gustul roșu,
Văzul dulce
Și mirosul de pelin!
O, ce geamăt și ce chin!
Se prelinge
Când nu ninge
Peste strâmbul meu destin!
Iar acolo într-un țarc,
Săgetat ca dintr-un arc
Dorul meu se-ncovoaie
Printre lacrimi șiroaie
Cu suspin!
Numai tu așa țepoasă,
Egoină și fițoasă,
Pare-se că nici nu-ți pasă
De chemarea mea duioasă!
Tolănită-n baldachin
Nu auzi nici un suspin
Ba mai mult,
Mă faci incult,
Și mă dirijezi afară
Cu arcușul de vioară,
Ca și cum, domnița mea,
Aș fi Titircă, inimă rea!
Dară lasă, mândră fată,
Cu inima ferecată,
Fie roata și pătrată,
Tot se-nvârte ea odată!

Dansatorul pe Pârleaz

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Undeva pe la Horpaz
Era unul foarte breaz
Ce dansa pe un pârleaz
Așezat pe un zăplaz
Lângă un micuț islaz
Nu departe de un iaz,
Cu cravată la grumaz
Și în mână cu un praz..
Țopăind fără zăgaz,
Aevea unui talaz.
Avea picuri pe obraz,
Ci privit de la pervaz
El părea a nu fi treaz
Sau sărit de pe macaz..
O fi fost poate un caz
Din acela de viteaz
Care face mare haz
De vreun neștiut necaz..
Dansatorul pe pârleaz
Era însă în extaz!

Strigătură Cu Mult Miez

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Foaie verde vălătuc
Ca să scap de balamuc
Eu mă duc şi mă tot duc
În cel mai retras sătuc
Şi de yoga mă apuc!
(Yoga este pentru om
Cum e fructul pentru pom,
Cum e floarea pentru plantă
Sau ca sânii la amantă!).
Şi iar verde cu muştiuc,
Ca să scap de balamuc,
Până nu devin caduc,
Ori anost ca un eunuc,
Nesimţit ca un butuc
Sau mai ştiu io ce uituc,
Io mă duc şi mă tot duc,
Dacă nu într-un sătuc –
La umbra vreunui nuc,
Şi de yoga mă apuc!
(Yoga este pentru om
Cum e seva pentru pom
Ca lumina pentru plantă
Sau iubirea la amantă!).
Şi iar verde flori de suc
Sunt modest ca un surtuc,
Curajos ca un haiduc,
Mai umil ca un papuc
Şi vesel ca un clăbuc!.
Şi iar verde pe năsuc,
Până nu dau de bucluc,
Io de yoga mă apuc
Ca pe Domnul să-L seduc
Ori mai bine să-L iubesc
Şi-n vecie să-L slujesc!

Nostalgică

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Pe-aici trecea cândva un râu
Cu apa rece pân’ la brâu
Pe mal era un lan de grâu
Unde păștea un cal molâu..
Pe-atunci n-aveam un orizont
Doar un briceag cu vârful bont
Cu care îmi tăiam un mont
Când mai primeam câte un ghiont.
Nu știu să fi avut vreun țel
Umblam tehui ca un vițel
Eram cam tolomac nițel
Ca orice simplu băiețel.
Un plop bătrân și găunos
De păsări negre plin, stufos,
Țin minte cârâitul lor țâfnos
Și învățatul plicticos..
Fiind trecutul cam cețos
Și-n multe cazuri urâcios
Am vrut să-l fac mai luminos
Cu un poem melodios.

Într-o Gnoză Lină

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Într-o gnoză lină
La adânc nivel
Adâncimea fină
A lui Arbatel
Intră și suspină
Ca un brebenel
Într-o zi de toamnă
Cu violoncel.
Intră dinspre seară
Noaptea în pătuc
Ochii întrebară:
Unde să mă duc
Molipsit de taină
Și puțin uituc?

Întrebare Fără Fard

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Luminate bard,
Eu nu am pe epicard
Nici cel mai mic retard,
Nu sunt suflet de bastard
Și nu cred nici în hazard!.
Așadar, cum să ard
Karma neagră de un yard
Când nu am nimic pe card
Și îmi trebuie-un miliard
Ca modestul meu stindard
Să mi-l flutur lozincard
La o fată foarte hard?..
Că alerg ca un ghepard,
Să nu zic de leopard,
Și nimic, Mărite Bard!..
Să mă parfumez cu nard
Spre a nu fi panicard??..
Să mă dau apoi cu fard
Ca să nu fiu șablonard?..
Da ce-s eu, un poetard,
Nesimțit la miocard,
Pueril și ifosard,
Cabotin și revanșard,
Hoțoman patriotard,
Fără scrupule pe gard
Sau un maso cumulard
Repedea capitulard??.
Te înșeli, Mărite Bard!..
Chiar și tu micuță bardă,
Te înșeli la miocardă (!),
Oi fi fost cândva în hoardă,
Dar acum sunt avangardă
Și lucid pe la mansardă,
Chiar de cânt doar pe o coardă
Ca nimic să nu se piardă!

Chiar Acum

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Chiar acum, nu mai târziu
Este timpul să înscriu
Versul cel mai fistichiu
Într-un mic poem hazliu.
Chiar acum, nu mai târziu
Este timpul să-ți prescriu
Doza de umor zurliu
Ca să nu mai fii aspriu.
Chiar acum, nu mai târziu
E momentul cel floriu
Să-ți ating trupul nurliu
Cu un trandafir roziu.
Chiar acum, nu mai târziu
Este timpul cel mai viu
Să devin ce-aș vrea să fiu
Aripă într-un pustiu!

La Margine De Codru Des

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

La margine de codru des
Toate ifosele ies
Precum boala prin abces
Sau ca fala în exces!
Orbule!.. și cât de des
Pașii tăi se întrețes
Pe cărări de ne-nțeles
Încâlcite prin eres
Și te-ndrepți spre un proces
Care duce la deces
Dacă nu treci cu succes
Orice hop și-orice stres!

Nonsens

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Un pândar pândea pe pod
Umbra regelui Irod
Care atârna comod
Deasupra unui eșafod.
Piața plină de norod
Ca fugită în exod
Asculta pe un rapsod
Surd și chior și cam schilod
Care le cânta nerod
Pasămite un prohod
Și bătea pe-un calapod
Nu se știe care cod,
Chiar în fața unui plod
Care țopăia prin glod,
Cu o plasă de năvod
Având un miriapod
Răsucit și incomod,
Ca și cum ar fi un nod
De la umbra lui Irod,
Dar cumva într-un alt mod
Fără sens și fără rod,
Și desigur că slobod!..
Ce zici, taică Hesiod
Înțelegi vreun episod?