https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/amalia-iglesias-serna-visul-cailor-morti https://versuri.pro/amalia-iglesias-serna-visul-cailor-morti#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=37904 →]]> Silviei Plath.
Noaptea pinteni ascunde, păstrează secrete
pentru cel singur, aventurat spre poteci nedormite;
când somnul se-așterne plutind
și-o veche beție se-ntoarce pleoape să-nchidă
– cai ce se frâng în fiece noapte
și apoi re-nvie pentr-un final suicid.
O boltă înaltă, deschisă
pe-o cicatrice lăsată de trupuri lovite, distante
și de galopul penultimei prerii de suflet,
aidoma acelui sunet de porți batante, -n fața toamnei.
Să-i întrebați unde pășesc cu ochii lor încă fierbinți,
priviri halucinante de adio,
dacă există vreun loc
pe unde își cerșesc neauzitul geamăt.
Prin crăpătura cerului
– încuietoarea lumii, unde se furișează moartea
pândind în prag la dulcea picoteală –
galopul cailor plecați să cadă
și să se piardă-n genuni de canion,
își târâie umila neputință,
imponderabilele-mi coapse încleștate.
Prin suflet, amintiri vâscoase devin ambre,
rășina ce emană coșmaruri din trecut,
solide ca sângele Nazariteanului cel răstignit,
pe unde ochii de copil mi-i țintuiam nainte de culcare;
ferigi gigantice lovindu-mi fața,
în timp ce mâini tremurătoare loc îmi făceau prin nori,
ca să descopăr lumea
ce-ntotdeauna se afla de-obscura parte-a ceții.
Din spate va veni profundul cu-al său magnet dezlănțuit,
îi simt ca-ntr-un galop puternica sa voce:
cuvântul bântuit, cuvintele răsunătoare
și galoparea constantă pe cristale,
constanta-i galopare..
Iar în curând zenitul, goliciunea.
Pe-orbita cailor inerți,
o toropeală fără remușcări mă duce către zori.

]]> https://versuri.pro/amalia-iglesias-serna-visul-cailor-morti/feed 0 https://versuri.pro/amalia-iglesias-serna-totem-lvi-56 https://versuri.pro/amalia-iglesias-serna-totem-lvi-56#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=37905 →]]> Delir
al luminii.
Un cor
de raze pe care nu ți-l amintești:
scapulari, megaliți
și maci
pe jumătate
deschiși.
Sanctuarele unui vis tămăduitor, unde mirosea a păianjeni
și-a lemn mort. Epuizare într-un abdomen reîntors
a respira o licărire de minune posibilă,
îmbrățișată de tăcere, fără teama
de a-ți imagina la ce sperai. Și-apoi
să prezici vertijul unei păduri proaspete,
abandonată de zăpadă, nevătămată,
fără crevase, fără cioate, fără luminișuri, doar
cu urma fosilizată a glasurilor sale de lut,
acolo unde ploaia și-nchină lenta bulbuceală-n rădăcini.
Fără mânie sau speranță, metamorfozează
materia ce dizolvă într-o clipire
talismane atemporale pe fruntea zorilor.
Litanii, brazde, larve, hipertrupuri însămânțate
în întuneric, holograme ale eternității
în fierberea bătăilor de inimă. Un cameleon pornit
în copierea culorii umbrei sale.

]]> https://versuri.pro/amalia-iglesias-serna-totem-lvi-56/feed 0