Cât mai vrei să plâng?
Spune-mi unde vrei să ajung
Cât vrei să suspin?
În necaz, amar și chin?
Aș vrea ca să fiu un gând
Ce mintea îți străbate
Aș vrea să fiu și vânt
Ce prin păr îți bate
Aș vrea ca să fiu o floare
Ce vrei s-o miroși
Aș vrea să fiu și lacrimi
Din ochii tăi frumoși
Aș vrea să fiu pământul
Pe care pășești
Aș vrea să fiu eu însumi
Și tu să mă iubești.
(2x) Ref: Privește-n sufletul meu
Să vezi cât îmi e de greu
Uită-te în inima mea
Să vezi ce-ai făcut din ea.
Of, of, suferință și durere, of
Of, of, au curs lacrimile mele, of
Aș vrea să fiu un nor ce se transformă în ploaie
Și peste trupul tău să curgă șiroaie
Sărmana inimă mă minte că nu te mai vrea
S-a săturat de plâns dar tot nu te poate uita.
(4x) Ref: Privește-n sufletul meu
Să vezi cât îmi e de greu
Uită-te în inima mea
Să vezi ce-ai făcut din ea
Sensul versurilor
Piesa exprimă suferința profundă cauzată de o iubire neîmpărtășită. Naratorul își dorește să fie totul pentru persoana iubită, dar se confruntă cu durerea și incapacitatea de a uita.