Îți întindeam la greu, mai multe mâini de câte am
Înapoi, nu primeam nici sfert, nu-nțelegeam
Că toți sunt falși, diavoli cu chipuri frumoase
Rupt pe interior, nimeni n-a vrut să mă coase
Dar, m-am vindecat, sunt gata să plec la drum
Trecutul se transformă, ca țigara-n scrum
Iau viața-n glumă, mă simt ca-ntr-un joc
Dar pentru ce iubesc, sunt gata să trec prin foc
Sunt același om, la fel de bun, de ani buni încoace
Același suflet de copil ascuns în mine zace
Susțin tot ce duce la dezvoltarea omenirii
Dar, dacă mă-nfurii sunt spinos ca trandafirii
Și cei parșivii, m-au lăsat baltă, ca după ploaie
Dar pentru mine nu rentează, să dau prietenii pe-o foaie
N-ai de unde să știi, ce îți prezintă viața
E minune dacă, te mai trezești dimineața.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre dezamăgiri în relațiile cu oamenii, dar și despre capacitatea de a se vindeca și de a merge mai departe. Artistul își păstrează bunătatea și valorile, fiind gata să lupte pentru ceea ce iubește.