Bate vântul dintr-o parte
Și-mi aduce dor și carte
C-am pe neicuța departe,
Multă cale ne desparte,
Ne desparte-o apă mare
Și nici pod, nici punte n-are.
M-aș duce, dar apa-i rece,
Doar cu cântecul pot trece,
Cu cântecul și cu dorul
Să m-audă puișorul,
Să m-audă și să vină
Seara când e lună plină,
Să vină pe drum de stele
Pe focul inimii mele,
L-aștept de trei luni de zile,
Dar neicuța nu mai vine,
Nu știu neica-i supărat
Ori de vreun necaz mi-a dat.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund al unei fete față de iubitul ei, care este departe. Ea se simte izolată de o apă mare și își exprimă speranța și disperarea prin cântec, așteptând reîntoarcerea lui.