Vină, bade, prin ogradă
Rupând câte-un fir de iarbă,
Spune-le că vii cu treabă,
Mie-mi spui dacă ți-s dragă.
Pe lângă casa cui mi-i drag
Nu mă duc, numai cu drag,
Pe lângă casa badii meu
Nu mă duc, numai mereu.
Șezi, bade, pe lemne verzi
Că n-ai venit să mă vezi,
Șezi, bade, pe lemne-n șură
Că n-ai venit să-mi dai gură.
Spune-mi, bade, adevărat
De mai ai drăguță-n sat,
Că de-ai alta cu drag mult
Te las, bade, și te uit.
Strigătură refren:
I, iu și iară iu,
Mă sărut-apoi te du!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința unei fete de a fi iubită de badea ei. Ea îl așteaptă și îl provoacă, întrebându-l dacă mai are o altă dragoste, fiind dispusă să-l părăsească dacă nu este sincer.