Rămas bun, dragă măicuță,
Că te-am slujit de micuță.
Rămâi, tăicuță, cu dor,
Ți-am fost fată și fecior.
Rămas bun, frați și surori,
Și tu, grădină cu flori.
Hai ieșiți cu toții-n prag
Și mă petreceți cu drag.
C-așa-i rândul fetelor
Cum îi rândul merelor.
Când îi fata mai frumoasă
Musai să meargă de-acasă.
Că-i poruncă bătrânească,
Musai să se împlinească.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă tristețea unei fete care își ia rămas bun de la familie și de la casa părintească, urmând tradiția de a pleca la căsătorie. Versurile subliniază legăturile puternice cu familia și acceptarea destinului.