Da, mamă!
Ca să vezi ce mult înseamnă
O persoană și-o familie normală
Un copil care crește necesită școală
Ghete, caiete, creioane și-o coală
Să scrie:
Când o să fiu mare
N-o să fac rău la nimeni
N-o să trag legale
N-o să fac tatuaje care mai de care
Să-mi trăiesc viața numai în destrăbălare..
Da, tată!
M-am trezit deodată între rău și bine,
Prins în partea întunecată
Pe străzile astea care n-au suflet vreodată
Unde derbedei îți pun pistolul în ceafă
Praa!
Vorbesc de viață, despre bunătate, blândețe, speranță
Despre iubire ca ura-n balanță
Cu faptele rele făcute te îngheață.
Refren 2X.
M-am născut într-o noapte de aprilie
Și am fost crescut de căldură oferită de familie
Am uitat de plânsete, nu și de zâmbete
De seri de vineri, dimineți de sâmbete
Am memorat pe vecie
Mirosul irezistibil ce venea zilnic din bucătărie
Cadouri de Crăciun ce însemnau insomnie
În noaptea de Ajun și atâta bucurie
Da, mamă!
M-ai învățat să conviețuiesc
Cu ceilalți să învăț încet să iubesc
M-ai hrănit, mi-ai spălat cu har dumnezeiesc
Ai clădit un soldat
D-aia îți mulțumesc
Ca și ție, tată!
Mi-ai arătat cum să mă zbat să răzbat
Ca un bărbat adevărat
Fără să mă abat de la drum
Că viața-i un război
Nu cu ceilalți, cu noi.
Domnul cu voi!
Refren
Sensul versurilor
Piesa este o rememorare nostalgică a copilăriei și a valorilor familiale. Artistul își exprimă recunoștința față de părinți pentru dragostea, educația și sprijinul oferit, subliniind importanța familiei în formarea sa ca individ.