Unde ești băiete, unde umbli mai?
Nu mi-e dor de tine, doar de ochii tăi.
Te găsesc băiete, oriunde-ai umbla,
Nu te vreau pe tine, doar inima ta!
Te-aș mânca băiete și m-aș sătura.
N-am foame de tine, de privirea ta.
Te-aș sorbi băiete că mi-e sete rău,
Nu sete de tine, de sărutul tău!
De te prind băiete, zau te voi lega,
N-am nimic cu tine, am cu viața ta!
Pan’ atunci băiete stau și plâng la geam,
N-am necaz pe tine, tot pe mine am.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o obsesie pentru un băiat, dar nu pentru el ca persoană, ci pentru părți ale lui: ochii, inima, sărutul, viața. Naratoarea oscilează între dorință și negare, sugerând o luptă internă.