Miresuică, nu te plânge,
După drumuri tu te-i strânge,
Mirele nostru-i om blând,
Îi umbla pe drum cântând.
Strigătură:
La moară nu te-a mâna,
Nu te-i duce, nu-i mânca,
De te-a pune la icoane
Ți-or ieși ochii de foame.
Azi mai ești cu fetele,
Mâine cu nevestele,
Azi ești mândră și gătită,
Dar de mâine-mbrobodită.
Strigătură:
Cu basma de-n curat
Să fii dragă la bărbat,
Să fii dragă la bărbat
Și la jumătate sat.
Miresuică, fii fudulă
Că ai casă și ai șură,
Casa-i mare și cu pruni
Și satu-i cu oameni buni.
Strigătură:
Ai fântână cu alune,
Vecinii cu vorbe bune,
Ai fântână și părău
Și mire pe gustul tău.
Sensul versurilor
Piesa descrie ritualul de însoțire a miresei în noua sa viață, cu sfaturi și urări de bine. Se remarcă trecerea de la libertatea tinereții la responsabilitățile vieții de femeie căsătorită, într-un cadru rural tradițional.