Când eram fecior la tata nu era o zi ca alta
Frunza de bagrin multe trec și vin
Azi eram la Șanbra oii, mâine la pârâul văii
Frunza de bagrin toate trec și vin.
Când eram fecior la tata nu era o zi ca alta
Frunza de bagrin multe trec și vin
Azi eram în vârful șurii, mâine-n mijlocul pădurii
Frunza de bagrin toate trec și vin
Refren:
Și de-o fi să mor o dată, las cu jurământ mai
Să mă îngroape-n satul meu la umbra de nuc
Din pământ, pământ m-oi face, dar sufletul meu mai
Să rămână în locul care mi-o fost drag mereu.
Tata săracul plugar mi-o lăsat mie în dar
Frunza de bagrin multe trec și vin
O căciulă și un cobat să nu uit de unde am plecat
Frunza de bagrin toate trec și vin.
Tata săracul plugar mi-o lăsat mie în dar
Frunza de bagrin multe trec și vin
Fluierul din lemn de nuc să cânt pe unde mă duc
Frunza de bagrin toate trec și vin.
Refren:
Și de-o fi să mor o dată, las cu jurământ mai
Să mă îngroape-n satul meu la umbra de nuc
Din pământ, pământ m-oi face, dar sufletul meu mai
Să rămână în locul care mi-o fost drag mereu.
Din copii săraci ies domni, unde nu te aștepți cresc pomi
Frunza de bagrin multe trec și vin
Din copiii sărăcuți ies oameni bine crescuți
Frunza de bagrin toate trec și vin.
Din copii săraci ies domni, unde nu te aștepți cresc pomi
Frunza de bagrin multe trec și vin
Din cătunele uitate ies oameni cu multă carte
Frunza de bagrin toate trec și vin.
Refren:
Și de-o fi să mor o dată, las cu jurământ mai
Să mă îngroape-n satul meu la umbra de nuc
Din pământ, pământ m-oi face, dar sufletul meu mai
Să rămână în locul care mi-o fost drag mereu.
Am plecat din satul meu fiindcă toți am dus-o greu
Frunza de bagrin multe trec și vin
Oare azi câți dintre noi ne-om întoarce acasă-napoi?
Frunza de bagrin toate trec și vin.
Am plecat din satul meu fiindcă toți am dus-o greu
Frunza de bagrin multe trec și vin
Azi cu sufletu-mpăcat mă-ntorc de unde am plecat
Frunza de bagrin toate trec și vin.
Refren:
Și de-o fi să mor o dată, las cu jurământ mai
Să mă îngroape-n satul meu la umbra de nuc
Din pământ, pământ m-oi face, dar sufletul meu mai
Să rămână în locul care mi-o fost drag mereu… 2x.
Sensul versurilor
Piesa este o rememorare nostalgică a copilăriei petrecute la sat, alături de tată. Vorbește despre importanța originii și despre dorința de a se întoarce la locul natal, chiar și după o viață trăită departe.