Dj Kapaetrial – Plin De Ură

Plin de ură, pe textu’ meu, ciuruit de gloanțe,
Într-o lume de c***t, fără speranțe,
Detest maxim, orice băiat de bani gata,
Ce m***ii m***ii ai face fără banii de la tata?
Nu poți s’ai încredere în nimeni și mai trece,
Omul e ca geaca de fâș, cu două fețe.
În același troleibuz mort, mori până la școală,
Unde dai de aceiași profesori răpuși de boală.
Eu pun la microfon drama într-o melodie;
Încerc să explic, nu să creez o tragedie;
Și zilnic sper că vom putea zâmbi din nou
Și vocea noastră nu va mai fi un simplu ecou.
Ajungi acasă ud, răcit, și plin de ură
Iei cuțitu’ de pâine, cu gându’ la o lovitură
Victime ale statului deprimați în sărăcie
Pustanii dau mesaje își pun gânduri pe hârtie
Atâta răutate, chiar nimănui nu-i pasă?
Că-s mici în p**a mea și n’au din ce să trăiască.
Mai lăsați d**cu’ averile și bogăția
Gândiți-vă și la popor, distrugeți sărăcia.
Știi.. proștii se plâng că nu sunt cunoscuți de suficient de mulți oameni.
Înțelepții se plâng că nu cunosc suficient de mult oamenii.
Ceea ce nu știu mulți este că
Într-un om este un șir întreg de oameni, care nu pot fi cunoscuți.
Păcat!.
Când viața e un câmp de luptă mâine poți murii
Mulți copii și-au dat viața degeaba ca proștii
Încă-o mamă care își conduce copilul la groapă
Încă o familie pe jumate’ destrămată.
De ce nu le oferi șansa la viitor
De ce în fiecare seară dorm pe coridor?
De ce suntem nevoiți să punem viața’n ramă?
De ce destinul nostru nu este decât o dramă?
Aruncă o privire și la mamele ce plâng
Au rămas fără suflet, și trăiesc visând
Când ai un frate, vreți doar să fiți amândoi..
Fă ca mâine toți plecații să vină înapoi.
Sunt mulți care spun, că ei sunt realizați
Când în loc de prăjituri, au pufuleti umflați.
Sunt mulți care-au pierdut tot în p**a mea
Dar le-au rămas prieteni deși’a murit speranța.
Sunt mulți care cred că viața-i doar un show
Se cred cu așii’n mânecă, dar poartă tricou
Eu nu pot decât să vă mulțumesc treptat
Știu că nu am voce, versurile sunt hip-hop.
Adevarul e ca. toți trăim sub același cer, dar nu toți avem același orizont.
Viața cu adevărat trăită este în trecut sau in viitor – prezentul e un straniu interludiu care ne slujește drept dovadă că trăim.
Însă, ceea ce ar trebui să reținem, e că, viitorul este suma pasiunilor pe care îi facem sau i-am făcut în trecut.
Vă mulțumesc.