Frunzuliță dintre brazi,
Tare sunt eu mândră azi,
Ce cămeșă mi-am făcut
Nime-n sat n-o mai văzut.
Strigătură:
Că-i cusută la Stâncești,
Alta-n sat nu mai găsești.
Să vedeți, lelea Iustina,
Mânioasă, bat-o vina,
O văzut că-s prea frumoasă,
Mi-o furat acul din casă.
Strigătură:
Și coase din răsputeri,
Vrea s-avem cămeși la fel.
Văleleu, lele Iustină,
Lasă acu-n cusătură,
Nu coase cu-atâta grabă
Pân’ la vară este treabă.
Strigătură:
De spălat, de văruit,
Trebi’ pe-afară de făcut.
Stai, lele, și nu mai coase
Că-ți vine bărbatu-acasă,
Vai de mine ce-i păți
La cusut de te-o găsi.
Strigătură:
Te-a lua la scărmăneală,
La noapte-i dormi pe-afară,
Te-a lua la scărmănat
Să nu uiți că ai bărbat,
Măi Iustină, draga mea!
Sensul versurilor
Piesa descrie rivalitatea amuzantă dintre femei într-un sat, legată de frumusețe și abilități de cusut. Refrenul o îndeamnă pe Iustina să lase cusutul și să se ocupe de treburile gospodărești, sugerând și o potențială ceartă cu soțul dacă este găsită cusând.