M-amân de rău, sau de speranță,
Înglodat de muncă spre vacanță.
Mă descotorosesc de azi, de datorii..
Mai simplu-i să văd mâine ce va fi!.
Mă programez.. infinitiv
Pe-o altă zi și-mi caut un motiv
De-alte conexiuni astrale..
Pun totul din amont, la vale!.
Pe mâine, ziua toți lăsând,
Depinde punctul de-ncepând,
Cu rezultat aleatoriu;
Mâine.. e un mințit notoriu!.
PS
.. Și totuși, ce n-aș da să-l am,
Să-mi fie destinat prin plan;
Să am, o pururea, un mâine,
Măcar să cumpăr zilnic pâine……
Sensul versurilor
Piesa explorează tema amânării și a speranței în viitor. Vorbitorul reflectă asupra tendinței de a lăsa totul pe mâine, conștient fiind de iluzia pe care o creează, dar totuși tânjind după promisiunea unui viitor mai bun.