Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri – De… Foaie Verde

Foaie verde doi dolari
strânşi pe timpuri chinuite,
-lepădaţi, că-s alţi mai mari-
din hoţii de „învechite”.
.. de fabrici, sonde, uzine,
CAP-uri, cooperative,
rafinări de stil.. benzine,
şpăgărăi, TV de „dive”.
Din salarii de o mie
unii-au strâns mai mult ca Statul;
„vrednici” şi-au făcut moşie
cu piscină şi Palatul!.
Stau cu fundurile pe fonduri
căscând în amiaza mare,
vânzându-şi între ei „bonduri”;
senatori, parlamentare!.
Nu mai fac asfalt că-i tare
şi ne-ncinge căpăţâna,
ne zdreleşte la picioare;
„Las-aşa, cum e… ţărâna!”.
În ani, de două decade,
s-a umplut ţara de domni;
moşieri, fisc ce te rade..
Vitregiţi de neuroni!!!.
Noi muncim cel mai puţin;
primii-n productivitate
la făcut ţuică şi vin..
Cei mai mulţi, cu mâini la spate!.
Talentaţi peste măsură
inventăm taxe şi dări
-pleonasme de anvergură-
cu folos pentru prădări!.
Avem soluţii la bine;
s-omorâm cât mai mulţi câini,
lătrând noi fără ruşine
turbaţi.. cu mănuşi pe mâini!.
Europei, la vecini, cerem
să ne dea şi nouă;
c-au prea mult şi-n schimb, barem,
le dăm rromi, să-i ia de.. ouă..
.. Nu de ciori, să-şi coloreze
neamul, le iubind prea mult;
să-i umple de coafeze,
la tapat.. cu furtul cult!?!.
Trei poliţii avem pe stradă
şi, parajudecători
ne-au golit de prin ogradă;
mâini în sac cu spărgători!.
Avem şcoli şi prin cătune
-d-alea-nalte, nu primare-
că primarii-s de renume
avocaţi.. fără cătare!.
La muncă nu mai e zor;
ne uităm la ziarişti
în horă-n televizor
numai ei, nu alţi.. artişti!.
Aa.., avem şi cognitive
de viaţă; soliste.. mute,
botoxflate, foarte dive,
în iarbă.. d-etno doar ştiute!.
La ce suntem buni, măi vere,
e că suntem scumpi la toate;
case, şpăgi.. Nu, la vedere!..
Nu pe dat!.. Suntem pe luate!.
Multe-ar fi de învăţat,
dar oricum nu-i mare brânză,
căci de spus şi de cântat..
n-avem pomi şi-atâta frunză!.
Foaie verde, la a plăti
taxe, statul cu tupeul,
buni suntem de când copii..
ne jucam frunze.. de-a leul!.
Puneţi tot mereu în frunte
Venetici, să vă dezmierde!
Vot le daţi, din mare-n munte!..
Iară ei.. Bani, foaie verde!?!

Sensul versurilor

Piesa critică starea societății românești, evidențiind corupția, inegalitățile sociale și abuzurile din sistemul politic. Versurile exprimă un sentiment de frustrare față de politicieni și de cei care profită de pe urma resurselor țării.

Lasă un comentariu