Plângi, nu plânge, de ce îmi spui să plec?
Mă liniștesc spunându-mi că toate trec
Nu vreau să treacă, dacă ar fi trecut demult
Aceleași sentimente tot în inima-mi sunt
Nu ajung cuvintele, adu-ți aminte fapte
Că nimeni ca mine să te iubească nu poate
Oare ca mine să rabde când ești plecată?
Oare ca tine o altă fată să fie respectată?
Să fie toate degeaba nu vreau să cred, să-mi doresc ceva ce simt că pierd
Nu se poate, Doamne, uită-te-n destinul meu
Și dă-mi siguranța că e a mea mereu
Suflete pereche noi nu suntem, așa că noi formăm un suflet și dăm putere a se înălța
Spre o lume magică unde sentimentele ne dau infinitul și aripile.
Iartă-mă așa cum sunt și când râd și când plâng
Să pot să adorm cu tine-n gând
Să-mi păstrezi în vise adânc
La bine și la rău, în fața Lui Dumnezeu tu în inima mea ai locul tău
Să-mi argumentezi sentimentele nu am chef de altele, reînnoiești jurămintele
Dă-mi doar curs dragostei mele, știi și cele ce mă vor știu ele că tu vei fi
De mână cu mine în mireasă să spui da, și eu zic da
Căci în tine regăsesc dragostea
Cu tine vreau să rămân să-mi împart viața
Oricine ar încerca eu nu vreau pe alta
Și e prea repede decât prea târziu
Ce să mai caut dacă deja știu ce mi-ar putea oferi altcineva
Stop!
Ce să mai vreau dacă deja am tot.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dragoste profundă și un angajament total față de partener. Vorbitorul își dorește un viitor alături de persoana iubită, respingând orice altă posibilitate și reafirmând legământul lor.