Urăsc ziua de ieri, ador ziua de mâine.
Am adunat atâtea vise strânse pe-o hârtie.
Da’ tu nu vezi, nu? Da’ tu nu vezi, nu?
Că fiecare gând mă aduce înapoi, dar tu
Nu crezi în noi, nu mai crezi nici în mine.
Ți-a rămas un gust amar și nu mai crezi în iubire.
Da’ tu nu vezi, nu? Da’ tu nu vezi, nu?
Aș rămâne lângă tine, da’ nu vrei tu. [dacă pleci].
Și dacă pleci, nu te mai întoarce.
Marea mea de vise mă va duce mai departe.
Și nu, nu, nu, nu mai cred în tine.
Orice rău, la final duce spre bine.
Și ți-am zis că dacă pleci să-ți iei și visele cu tine.
Ești liber să alegi ce vrei, liber să știi cum ți-e mai bine.
Că lângă mine poate ai rămas pe loc.
Dar lângă mine, le-aveai pe toate dintr-un foc.
Și n-ai știut că cheia ta spre vise
Era ascunsă undeva după rândurile scrise.
Unu’ lângă altu’ poate n-aveam niciun rost.
Da’ unu’ lângă altu’ eram la adăpost.
Și dacă pleci, nu te mai întoarce.
Marea mea de vise mă va duce mai departe.
Și nu, nu, nu, nu mai cred în tine.
Orice rău, la final duce spre bine.
Dacă vreau să plec, mă întorci din drum.
Vreau să fie toate cum au fost, ca până-acum.
Da’ tu nu vezi, nu? Da’ tu nu vezi, nu?
Aș rămâne lângă tine, dar nu vrei tu.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentele unei persoane aflate într-o relație pe cale de a se destrăma. Vorbește despre dezamăgire, vise neîmplinite și acceptarea faptului că despărțirea ar putea fi inevitabilă, deși există încă dorința de a repara lucrurile.