Când sunt emoționată am acest tic, da, vorbesc prea mult
Uneori pur și simplu nu pot să tac din gură
Este ca și cum aș avea nevoie să-i spun cuiva, oricine, care va asculta
Și aici se pare că greșesc, da
Uit de consecințe, pentru un minut îmi pierd simțurile
Și în ardoarea de moment cuvintele încep să-mi iasă din gură.
Dar nu am avut niciodată intenția de a te răni, și este o situație din care să învăț
Să tratez oamenii pe care îi iubesc ca și cum aș vrea să mă iubească
Asta este o lecție învățată, urăsc că te-am dezamăgit și mă simt foarte prost pentru asta
Karma, bănuiesc, se va întoarce, căci eu par a fi singura rănită
Și urăsc că te-a făcut să te gândești că încrederea dintre noi nu mai există
Deci nu-mi spune că nu mă poți ierta
Pentru că nimeni nu e perfect! Nu, nu, nu, nu.!
Nu sunt un sfânt nici pe departe, dar ce am făcut nu a fost drăguț
Dar jur că nu se va mai repeta
Nu sunt un sfânt nici pe departe, dar ce am făcut nu a fost drăguț
Urăsc că te-am dezamăgit și mă simt foarte prost pentru asta
Karma, bănuiesc, se va întoarce, căci eu par a fi singura rănită
Și urăsc că te-a făcut să te gândești că încrederea dintre noi nu mai există
Deci nu-mi spune că nu mă poți ierta
Pentru că nimeni nu e perfect! Nu, nu, nu, nu.!
Urăsc că te-am dezamăgit și mă simt foarte prost pentru asta
Karma, bănuiesc, se va întoarce, căci eu par a fi singura rănită
Și urăsc că te-a făcut să te gândești că încrederea dintre noi nu mai există
Deci nu-mi spune că nu mă poți ierta
Pentru că nimeni nu e perfect!
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund al naratorului pentru că a rănit pe cineva drag, recunoaște că a greșit și imploră pentru iertare. Subliniază ideea că nimeni nu este perfect și că toți facem greșeli, dar important este să învățăm din ele.