Tata oaia trebe tunsă
Și tatana trebe unsă
Unsă de trei ori pe ceas
Să poți rămâne de mas.
Așe-o umblat vremurile
Nu s-o tuns oițele
O stat prin gurzeie-ascusă
Amu nu-i una netunsă.
M-am ținut bărbat frumos
Pân-am țipat barba jos
Că m-o pus mandra și-am tunso
Tat s-o plâns că am impunso.
Mandra-i ca argintu ziu
Și de-s mort trebe să-nviu
Tat să-nvarte să mă scoale
Să-i masor lații din poale.
La poalele sufulcate
Nu trebe bărbat cu carte
Numa să fie stăpân
Ca la descărcat de fân
Caru plin cu iarba udă
Ș-ai cure pe frunte trudă
Sensul versurilor
Piesa descrie, într-o manieră umoristică și satirică, viața rurală și relațiile dintre oameni, folosind metafore legate de oierit și muncile agricole. Versurile abordează teme precum atracția fizică și rolurile tradiționale de gen, toate prezentate într-un context folcloric.