Eu adio-am spus copilăriei,
Și-n pod, păpușile le-am pus..
Primaveri, las în urma mea
Universul de ieri…
Refren: Micul meu univers, ai plecat!
Și-ntr-o lume de nori am intrat
Viclene priviri, dureri și iluzii în vânt
Am adunat..
Micul meu univers de copil
Risipit ca un abur fragil,
Dar oaza de vis, ramai în al timpului mers!!
Micul meu univers..
Mă întreb, ce ne-ar opri
Să fim buni într-o zi!..
Refren:..
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra pierderii inocenței copilăriei și a tranziției către o lume mai complexă și dureroasă. Vorbitorul își amintește cu nostalgie de universul său copilăresc, acum risipit, dar care rămâne o oază de vis în amintire.