Casso – Suflet Stins

Mi-ai dat o palmă, mi-ai rupt inima din piept
Ți-am dat haina după mine, dar tu m-ai tras în piept
Același caracter de femeie meschină
Ce m-a jucat alba-neagra pan’ la ultima bilă
Nu știu ce vrei să încerci sau ce vrei tu să faci
M-ai făcut să te iubesc și acum nu mă mai placi?
Mă învinovățesc de atâtea ori pe piese
Dar îmi dau seama că nici ție n-o să-ți pese
Ai greșit, da, poate am greșit și eu
Da nu uita că ești a mea, iar eu prostul tău
E alegerea ta dacă dai cu piciorul la tot
Să aruncăm amintirile și pozele cu noi în foc
Să uităm de tot ce s-a întâmplat între noi
Bărbatul nu-i demn să țină c-o femeie un război
Reține asta, încă te iubesc, încă te iubesc
Da am o ură pe care de-abia o stăpânesc
Te-aș ucide, o, Doamne, cu sânge rece
Fără milă, fără cuțite, folosesc doar cuvinte
Fără durere, fără iertare și mai ales fără iubire
Să văd cum te străpung sentimentele ca niște flinte
Să nu mai ai lumină, rază de soare, strop de putere
Iar atunci ai să vezi cum e ca prostul să sufere.
Și-a trecut atâta timp de când n-am vorbit
Și-a trecut atâta vreme de când n-am mai zâmbit
Și-au trecut atâtea momente, un infinit
când puteam să-ți spun tot ce simt.
Mi-aș fi dat sufletul la diavol numai pentru tine
Doar să-ți văd chipul palid cum rânjește la mine
Să-ți mai ating măcar o dată mânuțele calde
Să-ți simt pulsul la pieptul ce-a luat-o p-altă cale
Dar acum e prea târziu, au rămas doar vorbe goale
Ca și sentimentele mele ce gonesc în rafale
Rafale de vânt ce nu-și mai găsesc alinare
Doar c-o vorbă dulce, dar și aia pusă cu sare
E greu când nu ai nimic și încă ceri
Dar nu aștepta iubire, așteaptă să speri
Nu mai am nici un cuvânt de spus, se pare că pier
Pe dinăuntru apun incert, mă abțin să zbier
Durerea-i crâncenă, las’ că-ndur ca până acum
În urma ei rămâne o țigare presărată-n scrum
Iar în urma noastră, cu părere de rău
Cu părere de rău, rămâne doar fum