Cine poate să-mi pună
Acolo sus o vorbă bună
Să-mi dea noroc și zile multe
Pe drumuri necunoscute
Să fac lumea să mă asculte.
Că arta vine din durere
Am știut asta și-am făcut-o cu plăcere
Dar ea nu vine, nu se apropie
D-aia a trebuit să-mi fac io arta mea proprie
Și să-mi fac eu cărțile mele
D-aia și vin rar, dar când vin aduc avere
Pașii să-i fac lent, dar să urc treaptă cu treaptă
Cu gândul la ce am tatuat pe mâna dreaptă
Știi și să rup studiou-n două
Și-am rupt câteva începând din ’99.
Când am intrat în lumea nouă
Am văzut că ăștia nu te uită, doar se fac că plouă
Am zile de la Dumnezeu să fac ce vreau eu
Cu atâtea șanse întâlnite pe traseu
Și m-am luptat cu oamenii cu cap greu
Să înțeleagă pan’ la urmă care-i sensul meu.
Cine poate să-mi pună
Acolo sus o vorbă bună
Să-mi dea noroc și zile multe
Pe drumuri necunoscute
Să fac lumea să mă asculte.
Că ăsta-i scopul meu în viață
Muzica mea acum e drogul lor de dimineață
Când pleacă la muncă mă aud și se gândesc
Că asta-i vocea care a făcut ce și-a ales
Eu mi-am trăi mereu visul
Și-am încercat cât am putut să evit compromisul
Credeau că-m picat în abis
Dar fratele lor abia acum are poftă de scris
Și fac poezii pentru oameni mari și copii
Și le pun pe tobe să le auzi zi de zi
Și nu-mi pare rău că nu pot să-i împac pe toți
Dar la dracu oamenii nu-s din p*le de roboți
Și am zile de la Dumnezeu să fac ce vreau eu
Cu atâtea șanse întâlnite pe traseu
Și m-am luptat cu oamenii cu cap greu
Să înțeleagă pan’ la urmă care-i sensul meu.
Cine poate să-mi pună
Acolo sus o vorbă bună
Să-mi dea noroc și zile multe
Pe drumuri necunoscute
Să fac lumea să mă asculte
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre căutarea unui sens în viață și despre depășirea obstacolelor prin artă și muzică. Artistul își exprimă dorința de a inspira și de a lăsa o amprentă pozitivă asupra lumii, rămânând fidel visurilor sale.