REFREN:
N-am crezut vreodată, tată, c-o să ajungem și aici
N-am știut la început, acum detest tot ce-mi zici
Mama, știu că nu-s destul de bun de pus în ramă
Dar n-am regrete, știi, refuz să cred că sunt o dramă.
Bună, mami, vino să vezi cum au trecut anii
Cum am crescut, mami, încă iubești banii
Știu că vezi în ei singura comoară
Când ți-am zis că ești avară
Tu mi-ai spus să ies afară
În fine
Adu-ți aminte, mami, știi bine
Contam doar noi, doar tu, Tania și cu mine
Știi că tot ce-a fost mă face să mă simt trist și prost
D-asta nu mă mai cunoști, d-asta nu mă recunosc nici eu pe mine
În fine
Tată, știi că-i totul bine
Totul-i ok, e foarte ok, sunt la fel de ok
Așa cum nu mă vrei
Dar tu n-ai cum să vezi sinceritatea ascunsă-n ochii mei
Mă trezesc la fel în fiecare zi, la fel
Nu mă gândesc cum ar fi altfel
Decât cum e acum
Îmi iau rămas bun
Să știi că te iubesc oricum ar fi, oricum.
REFREN:
N-am crezut vreodată, tată, c-o să ajungem și aici
N-am știut la început, acum detest tot ce-mi zici
Mama, știu că nu-s destul de bun de pus în ramă
Dar n-am regrete, știi, refuz să cred că sunt o dramă.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de dezamăgire și resentimente față de familie, dar și o dorință de acceptare și iubire necondiționată. Vorbește despre presiunile parentale și lupta pentru a rămâne fidel propriei identități.