Cepeda – Rază de Soare

Se lasă seara, s-a scuturat țigara
Și soarele de raze reci îmi trece vara
Sângele-mi bușește nara
Cum pișcă ceara
Iar trenul sentimentelor de mult nu mai găsește gara
Doamne, retrage fiara!
Sau ia-mă acolo sus
E dramă ori mp3, am spus o rugă cu volum redus
Nu mai știu, sunt dus
Câte zile reci s-au scurs
Una se naște, alta moare
Număr anii în apus
Da-mi piciorul ei de pluș, plec să m-antorc acuș
Căci o secundă fără ea înseamnă o lacrimă în plus
Și mă las sedus… e briza mea când mă pierd în praf
E liniștea uniformă cu aromă sub cearșaf
Unicul meu stuff când mă lupt cu mori de vânt
Dacă mâine-ar fi să mor, ar fi ultimul cuvânt
O port mereu în gând, ea m-a ridicat la cer
Și-acum știu că raiul are-un singur înger
Tot ce-am putut să sper, primul pas – ultimul vis
Tot ea mi-a zis că nu-i interzis drumul spre paradis
Ea mi-a-nchis într-un zâmbet anii grei
Și-mi găsesc extazul plutind pe formele ei.
Știi că-mi stă în fire să-ți alung ploile
Când eu lipsesc, lasă să te alinte florile
Să îți cânt dragostea schimbând chitările
Nu mă pot opri nici mările, nici zările
X 2.
Dacă viața-i o poveste, tu ești zâna mea
Dacă dragostea-i o iarnă, ai fi primul fulg de nea
Buze de catifea, sufletul în palma ta
Și oricât ar fi de greu, lângă tine n-ar conta
Ești raza mea de soare, lumina într-un pustiu
Tu ești penița mea de aur și foaia pe care scriu
Ești unicul meu drum, cel mai pur parfum
Îngerul cel bun și primul foc fără fum
De dragoste nebună pe unde-apuc o spun
Căci răvășit în sentimente-mi dai motive să m-adun
Ești primul ton când sun, primul om iubit
Gura mea de apă când termin cursa istovit
Și mă simt împlinit când suntem împreună
Căci noi doi ne-am iubit până dincolo de lună. hai
… ne-am iubit până dincolo de lună
… da! până dincolo de lună.
Când eu lipsesc, lasă să te alinte florile
Să îți cânt dragostea schimbând chitările
Nu mă pot opri nici mările…