Eu beau necazul meu.
Am o viață și nu două
O zi-i soare și-alta plouă
Azi îi ziua mea cea bună
Eu mai bine beau o lună.
Eu beau, necazul meu
Uit de supărare, cu-n pahar așa mereu
Eu beau, năravul meu
Nu mi-e de mirare, când sunt lăsat la greu.
Gâtul trebuie uns, lai lai lai lai la la la
Oful îl țin ascuns, lai lai lai lai la la la
Viața nu-i de-ajuns, lai lai lai lai la la la
Câte am de spus, lai lai lai lai la la la of.
Necazul și ghinionul
Ori fi, n-or fi? de la Domnul
Plânge, inima-n mine
Am să beau și până mâine.
Eu beau, necazul meu
Uit de supărare, cu-n pahar așa mereu
Eu beau, năravul meu
Nu mi-e de mirare, când sunt lăsat la greu.
Gâtul trebuie uns, lai lai lai lai la la la
Oful îl țin ascuns, lai lai lai lai la la la
Viața nu-i de-ajuns, lai lai lai lai la la la
Câte am de spus, lai lai lai lai la la la of.
Omul rău îi acru tare
Omul bun îi suflet mare
Ce-au oamenii, răi în minte?
Ei își beau, zilele fripte.
Eu beau, necazul meu
Uit de supărare, cu-n pahar așa mereu
Eu beau, năravul meu
Nu mi-e de mirare, când sunt lăsat la greu.
Gâtul trebuie uns, lai lai lai lai la la la
Oful îl țin ascuns, lai lai lai lai la la la
Viața nu-i de-ajuns, lai lai lai lai la la la
Câte am de spus, lai lai lai lai la la la.
(biss)
Și-am să beau, necazul meu
Uit de supărare, cu-n pahar așa mereu
Că zilele mele sunt
Blestemate pe pământ.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o resemnare tristă față de necazurile vieții, găsind un refugiu temporar în alcool. Vorbitorul simte că zilele sale sunt blestemate și încearcă să uite de supărări prin consumul de alcool.