Femei sunt în lumea asta mare
Frumoase ca seninul înstelat
găsești plăceri nebune în fiecare
Și-s dulci ca o clipită de păcat.
De-mi place o brună cu ochii de jaratec
În focul căror inima-mi topesc
Apare o blondă cu surâs sălbatic
Și nu mai știu pe care s-o iubesc.
Iubesc femeia!
De dor nebună
Femeia brună
Cu ochi negri de foc
Dar și pe aceia cu ochi verzi ca marea
Îmbrățișarea ei mă îmbată pe loc.
Blondă sau brună îmi e tot una
Deopotrivă le iubesc
Deopotrivă le doresc
Iubesc femeia!
Când e femeie,
A vieții cheie, doar prin ea o găsesc.
Blondă sau brună îmi e tot una
Deopotrivă le iubesc
Deopotrivă le doresc
Iubesc femeia!
Când e femeie,
A vieții cheie, doar prin ea o găsesc
Sensul versurilor
Cântecul exprimă admirația și atracția față de femei, indiferent de culoarea părului sau a ochilor. Vorbitorul liric este captivat de frumusețea și farmecul lor, considerând femeia esențială pentru viață.