Cristina Vasiu – Mama

Mama, nume sfânt al vieții început
Mama, amintind un dor de demult
Mama, glasul tău mereu îmi spune:
„Ascultă, copila mea!”
Mama, tot ce-i bun în lume mi-ai dat
Mama, fericirea tu mi-ai vegheat
Mama, mi-a fost greu atunci să-nțeleg
Al vieții drum să aleg.

Antirefren:
Credeam că lumea-i a mea
Credeam în dragostea mea
În adevăr nesfârșit
Dar am greșit.

Refren:
Aș vrea să ierți toate câte n-am știut
Din vremea ce-a trecut
Aș vrea să ierți
Dar glasul tău s-a risipit în fum
În fumu’-acelui drum, mama.

Mama, cea mai bună prietenă-a mea
Mama, niciodată nu voi uita
Mama, mi-a fost greu atunci să-nțeleg
Al vieții drum s-aleg.

Antirefren.
Refren.
Dar glasul tău s-a risipit în fum
În fumu-acelui drum, mama.

Mama, mama, mama!

Sensul versurilor

Cântecul exprimă regretul și dorul față de mamă, recunoașterea greșelilor din trecut și dorința de iertare. Vocea mamei, odată un ghid, s-a pierdut, lăsând în urmă un sentiment de pierdere și regret profund.

Lasă un comentariu