Phila:
Nu vreau să mai văd nimic, nimic să nu aud
Din tot ce mă-nconjoară, de unde tot m-afund
Stau cu ochii închiși în pat pe spate
Pe urechi am căștile, sunt plecat departe
Am alinarea mea din note
Sunetele pe pofte
Fugă de toate care dor de. Emit, omit, nu pot la infinit
Cum încerc să m-ascund, imediat m-ai găsit
Auzi, nu vrei tu mai bine să te prezint?
Deseori majoritatea cred că te-au mai întâlnit
Ei au grijă de ziua de mâine, ei sunt românii, știi
Că ne cunoaștem mult prea bine să mai facem pe proștii
Toți îți dorim să mori
Deseori tu n-ai liber nici măcar de sărbători
Și nu-mi imaginez mai rău, deci nu mă plâng
Acasa-i ce-i al meu, tre’ să am și ce să strâng.
Refren:
Nici tu nu știi ce vrei, te plângi în loc să-ți iei
Singur ce e al tău, sigur nu poate fi mai rău
Nici tu nu știi ce vrei, te plângi în loc să-ți iei
Singur ce e al tău, sigur nu poate fi mai rău.
Byga:
Mă, cum e când vezi că unii
Aud din fașă tot și tot fac pe nebunii
Nu-ți vine să urli, să țipi, să strigi?
Oricum n-ai cum să-nvingi
Că nedreptatea e de când lumea
Nu sunt povești sau mituri
Unii au stele-n frunte, noi avem riduri
În timp ce-și plănuiesc vacanțe-ndepărtate
La mine-acasă aud doar rate, rate, rate, rate, rate, rate
Mortii lor de bănci, de nu le-aș da foc la toate
Că tot hoții ridică palate
Iar noi ca să răzbatem avem cicatrici în coate
Mă, cum vi să ne vinzi egalitate?
Uită-te-n ochii lor să vezi vise furate
Uită-te-n stații de tramvaie după șase, șapte
Muncim pentru nimic, nimic lăsăm în spate.
Refren:
Nici tu nu știi ce vrei, te plângi în loc să-ți iei
Singur ce e al tău, sigur nu poate fi mai rău
Nici tu nu știi ce vrei, te plângi în loc să-ți iei
Singur ce e al tău, sigur nu poate fi mai rău.
Rashid:
Singur cu pumnul sus stai
Singur cum am mai spus, mai, mai
Singur că prieteni nu-s, n-ai
Singur că banii s-au dus, nu dai..
Doi lei pe sentimente, nu-i genul tău
Încerci să nu-ți pierzi calmul, faci rău
Când toate-ți cad pe cap, nu-i loc de bine
Când cel mai mare dușman al tău se-ascunde-n tine
Devii alergic la căldura sufletească și-ți zici
Că dacă orice bine-i pedepsit cu rău, păi să plătească cine
Poate să-ți dea ție lecții de viață
Cine-i destul de nebun să stea în față
Nu ești dispus să faci vreun compromis, da
Ești dispus să stai o vreme-nchis, da ai
Destul tupeu să furi, să bați, ți-ai zis
Că viața-i scurtă și faci din ea un paradis
Așa cum îl vezi tu, cu droguri, fum și alcool
Cum nopți fără sfârșit, dame ușoare-n dormitor
Că mai mereu te vor, și asta e bine
Când te gândești că într-o vor face bani pentru tine.
Refren:
Nici tu nu știi ce vrei, te plângi în loc să-ți iei
Singur ce e al tău, sigur nu poate fi mai rău
Nici tu nu știi ce vrei, te plângi în loc să-ți iei
Singur ce e al tău, sigur nu poate fi mai rău.
Sensul versurilor
Piesa exprimă frustrarea și deziluzia față de o societate nedreaptă și greutățile vieții. Fiecare artist descrie propriile lupte și modul în care se simt prinși într-un ciclu vicios, incapabili să-și atingă potențialul.