Banca din parc pe care am stat
Avea lemnul foarte uzat,
Eram foarte obosit
Dar n-am putut să dorm nici un pic..
Da, da,
Era
Multă lume care se agita.
Parcul de obicei e un loc liniștit,
Aici era un zgomot cumplit,
Toți veniseră să facă ceva,
Nici unul dintre ei nu se odihnea..
Da, da,
Era
Multă lume care se agita.
Oamenii citesc ziare,
Cumpără de mâncare,
Peste tot e foarte mare îmbulzeală,
Fata frumoasă e-n înghesuială..
Da, da,
Era
Multă lume care se agita.
Sensul versurilor
Piesa descrie un parc aglomerat, contrastând cu imaginea tipică a unui loc liniștit. Observatorul relatează starea de agitație și activitatea intensă a oamenilor din jur, incapabili să se odihnească.