Cocoon feat. Iris
Eram Copii.
Strofa 1:
Când vine vorba de trecut, nu ne găsim cuvintele
Să putem exprima ce simțeam în clipele
Ale bune și-așa rele care-au trecut prea repede
Pentru că-nre timp am rămas fără suflete
Plini de petice, ascultam predici ce
Nu le-nțelegeam, dar spuneam: ‘oke’
Nimeni nu trebuia s-o ardă la 4 ace
O ardem în spate-n gașcă, fumăm chiștoace..
Ca proștii știi, ne certam din prostii
Dar a doua zi împărțeam aceleași jucării
Nu ne duceam cruce-n spate, târâiam un ghiozdan
Și-aveam nevoie de hârtii doar atunci când mâzgăleam
Visam cu ochii deschiși, trăiam fără griji
Prin viață treceam de la spate împinși
Nu puteam fi triști, toate păreau bune, ia spune..
Cum era, când eram copii și-aveam tot timpul din lume?
Refren x2 (Iris):
Visam cu ochii deschiși
Trăiam fără griji
Prinși de vraja copilăriei
Nu puteam fi triști.
Strofa 2:
Dar inevitabil timpu-i ucigașu’ perfect
Nimic nu mai era valabil, toate s-au pierdut lent
Începeam cu regret să privim în urmă
Că deja intram în viață și mulți încercau să spună
Ce e bine și ce nu, da’ uite de-a dracu’
Făceam ce ne tăia capu’, nu ne băteam capu’
Vroiam să facem saltu’ de la copii la adulți
Oricum fără voia noastră ne-am maturizat prea devreme mulți
Visam că puteam muta munți, visam
Și când ne trezeam durea, de realitate ne loveam
Deja aveam problemele noastre
Școală, pumni în coaste, alcool, p***e proaste
„Ești o pacoste!”.. îmi pare rău mama
Iar am făcut belele și iar acasă panaramă
Viața împărțea palme din ce în ce mai des
Da’ vezi tu Doamne, eram mândri de ce-aveam în palmares.
Refren x2 (Iris):
Visam cu ochii deschiși
Trăiam fără griji
Prinși de vraja copilăriei
Nu puteam fi triști.
Strofa 3:
Acum suntem surprinși, tre’ să ținem piept
Sunt prea multe de făcut și evident
Tre’ să fii atent, frate fii atent!
Nu te mai ține familia-n spate permanent
Grija mare, că-s hiene peste tot
Vezi fetele astea frumoase?.. o să-ți dea bot
Tovarăși ăștia buni vor să te scape de tot
„Hai noroc! Ce mai faci frate?”.. n’ai noroc?
Ai șanse maxime să trăiești cu zero confort
Când datoriile te mută din bloc
Lumea pare absurdă, surdă, oarbă
Nimănui nu-i pasă de tine, da’ uite că toți întreabă
Dac’o duci bine, c-ar vrea și ei parcă
S-o ducă bine lângă tine, hai ma, las’o baltă
Atunci eram copii, acum ne transformăm de piatră
Atunci eram mai vii, acum vrem conștiința moartă.
Refren x4 (Iris):
Visam cu ochii deschiși
Trăiam fără griji
Prinși de vraja copilăriei
Nu puteam fi triști.
Versuri: Cocoon
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra pierderii inocenței copilăriei și a tranziției dificile către maturitate. Evocă amintiri despre vremurile lipsite de griji, în contrast cu realitățile dure ale vieții adulte, unde oamenii devin insensibili și preocupați de probleme.