Mă vezi cum scuip
pe imaginea ta
n-ai cum să-mi spui
că n-am dreptul s-o fac..
să nu-mi ceri să te iert
c-ai uitat să mai vii
chiar de-ai vrea ce-a fost ieri
nu mai poți să reînvii
credeai că n-ai s-auzi
așa ceva de la mine
ești uimit!
privește înapoi,
privește prin mine!
prin cearceaful curvelor tale
și vezi de unde se nasc uimirile tale*..
prea mult în iluzii mai sper
sau uneori mă gândesc să te iert
dar ar fi și-așa mult prea mult
am uitat ce însemni deși-nsemnai atât de mult deși o parte din mine ar vrea să tac
nimic nu mă condamnă pentru ceea ce fac
nu încerca să-mi spui că e normal să greșești când pe mine în ochi ai uitat să mă privești*
din cel mai de preț lucru al meu acum te văd ieftin și jos și departe,
departe mereu
Sensul versurilor
Piesa exprimă furia și dezamăgirea față de o figură paternă. Vorbitorul refuză să ierte și își exprimă disprețul față de acțiunile tatălui.