Costelus Dumitrache – Cine Joacă Corăghește

Cine joacă corăghește.
Frunză verde siminoc mai
Hai dați mai feciori la joc
Să jucăm o bătrânească
Și pe urmă o corăghească.
Corăghește s-o dus două
Până la patruzeci și nou
Corăghește s-o dus trei
Și mă învârte mai vasi.
STRIGĂT
Corăghește s-o dus trei
Și mă învârte mai vasi.
Faceți roata cât mai mare
Ca să joace fiecare
Roata mare la pârâu mai
Ca să pot juca și eu mai.
Ușurel ușor ușor mai
Bate talpa binișor mai
Ușurel și apăsat
Că jocu-i de nelăsat.
STRIGĂT
Ușurel și apăsat
Că jocu-i de nelăsat.
Cine joacă corăghește
De grabă nu îmbătrânește
Că mie-mi drag să joc
Corăghește la mijloc.
Săraca cizmă a mea
O sărit bucăți din ea
C-am jucat de nu mai pot
Corăghește la mijloc.
Și iar două numai două
Până dimineața plouă
Și n-am să mai pot juca
Corăghește uite așa tot așa și numai așa.
Frunză verde siminoc mai
Hai dați mai feciori la joc
Să jucăm o bătrânească
Și pe urmă o corăghească.
Corăghește s-o dus două
Până la patruzeci și nou
Corăghește s-o dus trei
Și mă învârte mai vasi.
STRIGĂT
Corăghește s-o dus trei
Și mă învârte mai vasi.
Faceți roata cât mai mare
Ca să joace fiecare
Roata mare la pârâu mai
Ca să pot juca și eu mai.
Ușurel ușor ușor mai
Bate talpa binișor mai
Ușurel și apăsat
Că jocu-i de nelăsat.
STRIGĂT
Ușurel și apăsat
Că jocu-i de nelăsat.
Cine joacă corăghește
De grabă nu îmbătrânește
Că mie-mi drag să joc
Corăghește la mijloc.
Săraca cizmă a mea
O sărit bucăți din ea
C-am jucat de nu mai pot
Corăghește la mijloc.
Și iar două numai două
Până dimineața plouă
Și n-am să mai pot juca
Corăghește uite așa tot așa și numai așa

Sensul versurilor

Piesa este un îndemn la dans și bucurie, celebrând jocul tradițional românesc numit Corăghește. Versurile exprimă plăcerea de a dansa împreună și transmit ideea că dansul te menține tânăr și plin de viață.

Lasă un comentariu