N-am
dreptate.
Un procuror
un avocat
un judecător.
Şi
bineînţeles
un poliţai.
Pun
la cale.
Justiţia nereperată
a
poporului român.
Şi
cum
spuneam.
Adevărul trece
minciunile
rămân.
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (2 mai 2009)
Sensul versurilor
Piesa exprimă o critică la adresa sistemului judiciar și a corupției, sugerând că adevărul este adesea înfrânt de minciuni și nedreptate. Se face referire la justiția nereperată a poporului român, subliniind o stare de nemulțumire și deziluzie.