Când vorbim de succes, vorbim de o utopie
Fiindcă succesul există doar pentru unu’ la o mie
Lasă-mă să cred ca un schizofrenic
În ceea ce fac și concep
Chiar dacă nu cred că o să duc departe treaba
Dar dacă o s-o fac, atâta efort va fi degeaba
Banii nu cad din cer
Nu-mi permit un studio ca tu să spui că soundu’ va fi lejer
Concentrează-te pe cuvinte,
Nu vreau să arăt ce microfon am, însă ce am în minte
E ușor să judeci atâta timp cât n-o faci tu
Și n-ai dreptu’ să arăți cu degetu’
Nu profita de cultura ta despre muzică
făcând pe inteligentu’, lasă tot să treacă
Și pleacă dacă nu-ți convine ce se petrece
Căci concluzia e aceeași, n-ai ce înțelege.
Am 13 motive ca să zic că nu mă las
Dar am 13 motive să nu mai fac încă un pas
Am 13 motive să nu mai ating negative
Dar știu că n-aș avea alternative (x2).
Proiectez labirinte când scriu
Și asta mă face să mă simt viu
Scriu noaptea târziu fără scrupule cu gândul la ce va fi mâine
Sânge și pâine
Poate n-o s-o duc până la capăt
Că o să pun capac și păcat, las-o baltă
Timpul trece ca întunericul și o lanternă
Că poate, cine știe, n-o să ajung vreodată pe o scenă
Atunci de unde public, de unde promovare
Că-mi răspunzi peste un an sau viața viitoare
Ai bani și asta se încurajează
Fie că dai bine sau nasol lumea tot stă pe fază
Nu mai știu ce va fi după Labirint
Cred că mă voi lăsa ghidat după instinct
Insist să cred că trebuie să fac o alegere
Că oricum tot sunt un individ de trecere
E foarte greu, foarte greu să duci asta departe
Când ai parte doar de speranțe deșarte
Și șanse nule și ajungi acolo unde ți-ai propus
Și totul se rezumă la un „poate”.
Refren (x2)
Sensul versurilor
Piesa exprimă incertitudinea artistului față de succes și viitorul său în muzică. El se luptă cu îndoielile și dezamăgirile, dar continuă să creeze, chiar dacă rezultatul este incert.