Avem sânge roșu, piele albă și bocanci negri
Rămânem albi și mândri, inteligenți și integri
Vrem s-o ducă copiii noștri mai bine decât noi
Când ne ducem pe p***a la și rămân singuri să aibă c***e
Am dat destul înapoi cât a existat comunismul și am stat ani la coadă
Ca să cumpărăm autoturismul
Nu băgați nimic la cap, vorbesc degeaba
Stați în cur, vreți bani și să vă facă altu’ treaba
Statul n-are bani de școli, separă siamezi
Biserica promite și cere ca tu să donezi
Am crescut între blocuri cu mingea de 35
M-am răcorit cu apă de la chiuvetă și n-am mai murit
Mi-am luat bătaie până m-am dus și am început să fac sport
Dar am uitat scopul și am început să beau ca un porc
Mi-am făcut primii prieteni ridicând sus paharu’
Și-am pierdut ani din viață veseli înecând amaru’
Vreau să fac doar ce vreau să fac în prezent
O ard ca un dement inconștient rămas repetent
Îmi cheltui banii cu ură până la ultimul cent
Împrumut alții cu nesimțire și dispar urgent
Nu vă gândiți să-mi construiți în p***a mea un monument
Că nu sunt omu’ lu’ Dumnezeu și nici vreun descendent
Toată vorbăria asta e fix p***a, toți mă discută
Și eu nu mai suport liniștea asta f****ă
Vând vise pe care ai putea să le-mplinesti
Sau te deranjez ca ce ai putea să nu te gândești
Când ești treaz ești coerent, însă n-ai curaj
Când ești matol ești lent, nu poți să alergi după miraj
Mă întristez grav, sunt un dobitoc sinistru
Când cânt și ești serios ca un pui de ministru
Vreau s-o văd pe ma-ta zâmbindu-mi în sus tristă
Privind angelic la mine cu ochi mari de muistă
zâmbesc ca tampitu’, e zâmbetul meu natural
Da’ asta nu e fața mea, e o mască veche de bal
Recunosc că sunt român, nu-i o rușine s-o spun
Eu și când stau degeaba sunt cel mai bun.
Rămân un mincinos în căutarea adevărului
Și privesc lumea obiectiv prin fundul sifonului
Toți îmi întorc spatele pentru că p***a carisma
Asta nu e despărțire, e direct clismă
Vă doresc o moarte violentă sau lentă să-mi fac un scenariu nou nouț la un ceai de mentă
E așa de mare plictiseala că mă dor ochii
Și nu pot să-mi petrec duminica în familia ma-tii
Ritmu’ e bombă. Vorba mea-i tortură cu ceas
Vrei să te calc în picioare? Pot să fac primul pas
Sărbătoresc cea mai proastă zi din viața mea
Și fac asta zi de zi până găsesc altceva.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de deziluzie față de societate și viață, marcat de cinism și auto-distrugere. Naratorul se simte prins într-un ciclu vicios, căutând sens într-o lume pe care o percepe ca fiind coruptă și ipocrită.