Foie verde din câmpii, mai bis
Are tata doi copii, mai
Unu-i mic și altul e mare
Și iubește pe fiecare.
Bugorei și copăcei, bis
Flăcăi, tati, flăcăi
Voi doi și cu mama voastră
Mi-ați făcut viața frumoasă.
Uite, Doamne, te-aș ruga, mai bis
Nu le da o viață grea, mai
Să le fie viața plină
De belșug și de lumină.
Dă-mi și mie sănătate, bis
Să le dau tot ce se poate
I-am crescut cum am putut
De la nimeni n-am cerut, mai.
Nu știu, Doamne, cum ar fi, mai bis
Viața mea fără copii, mai
Ar fi dor cu o mirare
Durere și supărare.
Cine n-o sădit un pom, bis
Cine n-are un pui de om
Degeaba în lume a mai venit
Și face umbră pe pământ, mai.
Mai copii ce-aveți părinți, mai bis
Nu-i uitați, nu-i părăsiți, mai
Să ne faceți bătrânețea
Frumoasă ca tinerețea.
Să se bucure de voi, bis
Când ajung la ani grei
Anii trec, se duc ca vântul
Și pe noi ne ajunge rândul.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dragostea profundă a unui tată pentru copiii săi și recunoștința pentru bucuria pe care o aduc în viața lui. El cere binecuvântări pentru ei și își exprimă teama de cum ar fi viața fără ei, subliniind importanța familiei și a legăturilor dintre generații.