Cine strică prietenia,
Cine-ți mănâncă omenia?
Banul, arda-l jarul.
De la ce se ceartă frați?
De la ce se bat cumnați?
Banul și paharul.
Refren:
N-am să las în viața mea
Bani să-mi strice cinstea.
Așa-s eu și așa voi fi
Și de-ar fi să dorm pe ei,
Tot nu-mi las oamenii mei,
Doar cu bani nu poți trăi.
Unde-i dragoste curată,
El sărac și ea bogată,
Banii stau în cale.
Îți vine să rupi cu dinți,
Să cobori cerul și sfinți,
Banii stau în cale.
Refren:
N-am să las în viața mea
Bani să-mi strice cinstea.
Așa-s eu și așa voi fi
Și de-ar fi să dorm pe ei,
Tot nu-mi las oamenii mei,
Doar cu bani nu poți trăi.
Cine face legea în viață
Și când vrei te bagă-n față?
Banul necuratul!
Și tot banul îți dă puterea,
Și plăcerea, și durerea.
Banul, lucru dracu!
Refren:
N-am să las în viața mea
Bani să-mi strice cinstea.
Așa-s eu și așa voi fi
Și de-ar fi să dorm pe ei,
Tot nu-mi las oamenii mei,
Doar cu bani nu poți trăi.
N-am să las în viața mea
Bani să-mi strice cinstea.
Așa-s eu și așa voi fi
Și de-ar fi să dorm pe ei,
Tot nu-mi las oamenii mei,
Doar cu bani nu poți trăi.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre impactul negativ al banilor asupra relațiilor umane, prieteniei și omeniei. Subliniază importanța valorilor morale și a cinstei, sugerând că banii nu pot înlocui legăturile umane autentice și că nu aduc fericire.