1. Drag îmi este neamul meu
Din Banat până la Bacău
Da știu juca și veseli
Și din gură a chiui
Ei când îi zi de sărbători
Românu-i ca o floare
Vesel, iute, primenit
Primul la joc a venit.
R: Hăiii, hăiii
Bate toba, bate tare
Ca să joace fiecare
Și drag mie cântecul și neamul
Și cum joacă moldoveanul.
2. Pe unde eu am cântat
Toată lumea o jucat
Ei! Și cu zâmbetul pe față
Toți ne bucurăm de viață
La joc și la veselie
Neamul meu îi de omenie
Îi învârtim pe loc, pe loc
Și avem mereu noroc.
R: Bate toba, bate tare
Ca să joace fiecare
Și iacă așa tare-mi place
Eu să cânt lumea să joace
-Uite așa mai, ha.
3. Moldoveanu când petrece
Cu tobașul se întrece
Când se aude muzica
Bate talpa la podea
Da frumos cântă lăutarii
Ghini joacă gospodarii
Și cât muzica răsună
Tot omul îi cu voie bună.
R: Bate toba, bate tare
Ca să joace fiecare
Așa de frumos mai joacă
Că le-aș mai cânta oleacă, mă
Prrrr, uite așa mai.
4. Eu te țin și jocu-mi place
N-are nimenia ce-mi faci
Câte zile sunt pe pământ
Am să joc și am să cânt
Azi e mare veselie
lângă oameni de omenie
Trei zile eu aș mai sta
De scripcaru-o putea, mă.
R: Bate toba, bate tare
Ca să joace fiecare
Zâi mai, așa n-o lăsa
Cât mai cântă muzica
Nu ne-om da, nu ne-om lăsa
Iiii, că așa-i neamul românesc
Cu el tare mă mândresc
Câte zile mai trăiesc
Sensul versurilor
Piesa este un imn al bucuriei și al apartenenței la neamul românesc. Celebrează dansul, muzica și veselia, exprimând mândria de a fi român și dorința de a petrece alături de oameni de omenie.