Spune, bade, ce-i cu tine
De nu mai vii pe la mine,
Mama tot mereu mă-ntreabă
De ce nu mai vii la poartă.
Ba eu nu și nu,
Nu mai vin de-acu’,
Că ieri mă vorbei’
De rău la flăcăi.
Măi bădiță sprâncenat,
Știu cine te-o supărat,
Lumea-i rea și mincinoasă
Și nu vrea să facem casă,
Măi bădiță, măi,
Vino înapoi,
Că de nu vii tu
Mi-oi găsi altu!.
Hai, mândro, să ne-mpăcăm,
Supărarea s-o uităm,
Te-oi lua la mine-acasă
Și mi te-oi face mireasă!
Ba eu nu și nu,
Nu vreau eu acu’,
Că de mă mărit,
N-am trai fericit!
Hai, mândruța mea,
Și ne-om împăca,
Și-am să te iubesc
Cât am să trăiesc.
Sensul versurilor
O ceartă între doi tineri îndrăgostiți, cauzată de bârfe. În final, se ajunge la împăcare și promisiuni de iubire eternă, tipic pentru folclorul românesc.
