Frunză verde, nucă seacă,
Mâine toți recruții pleacă,
Merg părinții să-i petreacă,
Dar pe mine n-are cine
Că sunt străinel pe lume.
Tata-i bătrân și nu poate,
Surorile-s prea departe,
Mândruța s-o măritat
M-o lăsat cu dor în sat.
Vinde-l, tată, pe Lunilă
Să fac armata o lună,
Vinde, tată, boii, vaca
Ca să nu mai fac armata!
Tata o zis că nu poate
Și-am făcut armata, frate,
Și m-o așteptat cu dor
Și-am venit sergent major.
Sensul versurilor
Cântecul descrie sentimentele unui tânăr care pleacă în armată, dar se simte singur pentru că nu are pe nimeni care să-l petreacă. El își exprimă dorința de a evita armata și apoi povestește cum s-a întors sergent major, fiind așteptat cu dor.