Uite-așa se joacă hora mare
Prin sătucul meu,
O juca și mama când era
Așa cum sunt și eu,
Hop, hop, uite-așa
O juca mama
Și tătucul meu,
Acum joc și eu,
De mică am învățat
Să fiu prima la jucat,
Când învârtesc horile
Rup opincile,
Când întru și eu în joc
Parcă ia pământul foc,
Se uită și babele
Cum merg picioarele.
Multe fete-ar vrea să știe
Jocul așa cum știu eu,
Dar le-oi învăța pe toate că
Jocul nu este greu,
Hop, hop, hai că-i bine,
Ia priviți la mine,
Nu vă mai codiți
Și la joc porniți,
Eu sunt prima la jucat,
Tot așa și la cântat,
Cum îmi merg picioarele
Merg și mâinile,
Toată casa o țin lună
Și am inimioara bună
Și la masă dacă stau
Din picioare dau.
Nu e om să nu mă știe și să-i placă
Așa cum sunt
Am în suflet bucurie, de când mă știu
Joc și cânt,
Când sunt supărată
Cânt și joc să-mi treacă,
Sunt fire voioasă
Și nu stau în casă,
Hop și iară hop,
Tot pe loc, pe loc,
Opinca s-o rupt,
Dar tot nu mă duc,
Mi-i drag vara soarele
Și câmpul cu florile,
Mi-i drag și vântul când bate,
Omul când răzbate,
Mi-i drag, lume, să trăiesc
Și pe oameni să-i iubesc,
Cântecul și jocu-mi place,
Lumea deie-mi pace!
Sensul versurilor
Cântecul descrie bucuria de a juca hora, un dans tradițional, și legătura cu moștenirea culturală. Vorbitoarea exprimă o pasiune pentru dans și cânt, găsind alinare și fericire în aceste activități.