Ce amuzant, când le văd gura căscată.
Cineva, cineva să le trezească.
Din visul tău urât împachetat frumos.
Decorul-i colorat, fără folos. [regele minciunilor].
Și le promiți țara minunilor.
Le faci pe toate să cadă pe spate.
Tu, regele minciunilor!
De ce vinzi iluzii ca pe nestemate?
Cine te mai crede-acum,
Tot regatul tău e scrum,
Și niciun drum nu-l mai străbate!
E gol în țara minunilor,
Pentru regele minciunilor!.
Vorbele nu mai pot să amețească,
Norocul pare să te ocolească,
Când lumea ta e toată un miraj,
Tu îl vezi frumos, dar e alt peisaj.
Și le promiți țara minunilor.
Le faci pe toate să cadă pe spate.
Tu, regele minciunilor!
De ce vinzi iluzii ca pe nestemate?
Cine te mai crede-acum,
Tot regatul tău e scrum,
Și niciun drum nu-l mai străbate!
E gol în țara minunilor,
Pentru regele minciunilor!.
A fost odată ca niciodată.
Că de n-ar fi nu s-ar mai povesti.
Prințul nebun și frumoasa fată.
Ce nu mai crede în prostii.
Și le promiți țara minunilor.
Le faci pe toate să cadă pe spate.
Tu, regele minciunilor!
De ce vinzi iluzii ca pe nestemate?
Cine te mai crede-acum,
Tot regatul tău e scrum,
Și niciun drum nu-l mai străbate!
E gol în țara minunilor,
Pentru regele minciunilor!
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre un lider mincinos care promite iluzii și țara minunilor, dar în realitate lasă totul în ruină. Oamenii nu mai cred în promisiunile sale, iar regatul său se destramă.