Strofa 1:
Ştiu că vrei să strigi, dar te rog să aştepţi un pic
Greu e când te frigi, dar mai greu când n-aprinzi nimic
Eşti la început şi vrei toate şi tot
Nu vezi diferenţa între poate şi pot
Frică să-ţi transformi mugurii – în calapod.
PreRefren:
Dar o să te provoc să-nfloreşti mereu
Căci iubirea-i nord în tot drumul tău
Când te vezi rătăcit şi-ţi pare că-i greu.
Refren:
Când tu de fapt un simplu om
Ca şi mine eşti
Ca şi tine sunt
Prin durere creşti
Lasă-mă durerea să-ţi ascult
Te aştept aici!
Împreună drumul e mai scurt.
Când tu de fapt un simplu om
Ca şi mine eşti
Ca şi tine sunt
Prin durere creşti
Lasă-mă durerea să-ţi ascult
Lasă-mă!
Lasă-mă să te ascult!
Strofa 2:
Sunt momente-n care trepte
Nu-s de-ajuns să poţi urca şi mai sus
Dar poate-n altă parte
Poţi să mergi dar ţie nu ţi s-a spus.
Şi dacă tu nu te-asculţi pe tine
O lume-ntreagă nu te v-auzi
Căci nicăieri şi nimeni
Mai bine ca tine nu te va şti.
/PreRefren/
/Refren/
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre acceptarea durerii ca parte a procesului de creștere personală. Oferă un mesaj de încurajare și sprijin, subliniind importanța de a te asculta pe tine însuți și de a permite altora să te ajute în momentele dificile.