Nu sunt șuț, nici cuțitaș –
sunt un șmecher de oraș;
Pe fraieri îi păcălești
dacă știi să le vorbești.
Ref.
București, București,
oraș plin de șmecheri ești,
București, București,
toți șmenarii tu îi crești!.
Am fost în străinătate,
am muncit un an jum’ate –
copilașii să mi-i cresc,
de rele să-i ocrotesc.
Cântă pentru dumneavoastră adevărata formație Albatros din București!.
Dușmanii mă dușmănesc
că duc trai împărătesc;
Am vândut mărci și dolari
și-am ajuns milionar.
Ref.
Chiar de-n viață am greșit
(c-am furat și-am păcălit),
am ajuns s-arunc cu bani,
să-nchid gura la dușmani!.
Ref.
1990
Sensul versurilor
Piesa descrie viața unui șmecher din București, care se laudă cu modul în care a făcut bani, chiar și prin metode ilegale, și cum își trăiește viața sfidând dușmanii. Refrenul subliniază reputația Bucureștiului ca oraș al șmecherilor.