Avem inima-n lanțuri
Prizonieri fără voie, și doare
Și sufletu-n cătușe
Fără cheie și scăpare, tot moare.
Și dulce-i otrava, dulce tare
Pe buzele tale
Sunt spini de trandafir ce se simt
Ca niște petale.
Voi privi în oglindă, îmi voi imagina
Că te am pe tine în dreapta mea
Ce-i făcut, rămâne făcut
Nu știi ce-ai avut până nu s-a pierdut.
Știu că peste ani și ani
Vom avea regrete
Iar în casa noastră
Vor fi doar străini.
Vom ascunde în piele riduri
Pline de secrete
Am greșit
Ne vom da seama prea târziu.
Vorbim doar din priviri
Și liniștea asta ne doare
Și chiar de ne-am pierdut de tot
Iubirea noastră nu moare.
Și dulce-i otrava, dulce tare
Pe buzele tale
Sunt spini de trandafir ce se simt
Ca niște petale.
Voi privi în oglindă, îmi voi imagina
Că te am pe tine în dreapta mea
Ce-i făcut, rămâne făcut
Nu știi ce-ai avut până nu s-a pierdut.
Știu că peste ani și ani
Vom avea regrete
Iar în casa noastră
Vor fi doar străini.
Vom ascunde în piele riduri
Pline de secrete
Am greșit
Ne vom da seama prea târziu
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre regretul pierderii unei iubiri și despre realizarea târzie a greșelilor făcute. Amintirile persistă, iar viitorul pare sumbru, plin de străini în locul celor dragi.