Tu
în rochia ta
roșie
cu brățara
de lapis lazuli.
cu aparatul foto
mare și greu
atârnat de umăr.
pe alee
butonând ceva la mobil
sub cerul atât de mare
că-ți taie răsuflarea.
Tu
cu părul blond în șuvițe
pe alee
printre copiii cu trotinete.
Eu
un alt accesoriu
al frumuseții tale.
bucuros
că mă porți des
că nu te-ai plictisit
încă
Sensul versurilor
Piesa descrie admirația profundă a naratorului față de o persoană, văzută ca fiind frumoasă și captivantă. Naratorul se simte ca un accesoriu al acestei persoane, bucuros să fie purtat, dar conștient de rolul său secundar.